Gheorghe Feşa, de 44 de ani, este din Făgăraş, mai precis comuna Hârseni, sat Sebeş. Meşterul a început să realizeze greble şi furci din lemn, precum şi toporişca de la coasa, unelte folosite în general la muncile câmpului. Meseria pe care o practica astăzi şi cu care de altfel se mândreşte i-a adus mari satisfacţii şi foloase financiare. Feşa Gheorghe participă cu uneltele pe care le realizează la târguri organizate în întreaga ţară, cu diferite prilejuri. Pentru reporterul nostru meşterul Gheorghe Feşa ne-a declarat: „Am învăţat meseria de la socrul meu în urmă cu mulţi ani. La vremea respectivă nu m-am gândit ca ea poate ajunge sursa mea de existenţă şi că mă va face cunoscut nu numai în Ţara Făgăraşului, ci în întreaga ţară”. Produsele pe care le realizează sunt cumpărate în principal de ţărani, care le folosesc la muncile câmpului, dar şi de achizitori ai unor muzee ţărăneşti şi de străini, ca suvenir.

Fejer Carol, de 68 de ani, este din Braşov şi s-a apucat să confecţioneze bice începând cu anul 1994, după ce a ieşit la pensie. Fejer Carol ne-a declarat că s-a hotărât să facă bice pentru a-şi rotunji veniturile şi a completa pensia: „Dacă ai îndemânare, imaginaţie şi interes pentru bani te gândeşti să îţi foloseşti calităţile şi să le valorifici. Mie mi-au plăcut bicele de când eram mic copil”. Meşteşugarul participă cu bicele de câte ori este invitat la târgurile organizate în ţară. Un bici costă 8 lei noi şi, în general, este cumpărat de cei care au animale şi de turiştii care îl achiziţionează ca amintire. Posibilităţi de contactare: Fejer Carol Braşov, Str. Carpaţilor 59B, sc. B, ap. 19 Telefon: 0368/426 873

Florin Maior, de 39 de ani, este din Sălaj, respectiv din comuna Năpradea, sat Cheut. Ca şi alţi meşteri populari, el s-a gândit să practice un meşteşug care i-a fost transmis din tată-n fiu, de la strămoşii lui. Aşa s-a apucat să confecţioneze tălăngi şi clopote, mult căutate de posesorii de animale. Despre acest meşteşug, Florin Maior ne-a declarat: „Pentru realizarea acestor produse folosim matriţe şi o tehnică specială. Tălăngile sunt confecţionate manual, activitatea fiind apreciată ca una de artizanat. Clopotele sunt turnate şi sunt cumpărate de ţărani în general pentru vaci. Am participat şi la târguri meşteşugăreşti internaţionale, solicitările cele mai mari avându-le din Ungaria. Fratele meu este şi el un meşter popular recunoscut şi face şerpare. Produsele noastre sunt achiziţionate şi de străini, având valoarea de suvenir”.

Stan Mircea, de 20 de ani, este din Baia Mare. El o însoţeşte pe sora lui, care participă la târguri naţionale. Tânărul ne-a declarat că s-a îndrăgostit de pietrele semipreţioase pe care le comercializează: „Majoritatea sunt achiziţionate de doamne, dar şi de alte persoane, deoarece au efecte benefice. Orice piatră reprezintă şi un simbol. Datorită efectelor terapeutice pe care le produc, dar şi aspectului pe care îl au, pietrele asamblate au şi valoare de bijuterie, iar montajul magnetic permite realizarea unor forme extrem de atractive”.

Dan Dădârlat, de 46 de ani, este din Sebeş Alba. El este singurul producător de pălării tradiţionale româneşti, familia sa având în spate o adevărată istorie. Despre această meserie interesantă, producătorul ne-a declarat: „În anul 1896, bunicul meu a fondat prima fabrică românească de pălării, pentru că la acea vreme singurele care existau erau ungureşti şi săseşti. Dacă eu am învăţat această meserie de la bunicul meu, la rândul meu mă simt dator să transmit mai departe copiilor şi nepoţilor mei meşteşugul”. Pălăriile realizate de acest meşter popular sunt cu specific ciobănesc, purtate în Ţara Haţegului, Mărginimea Sibiului, Ţara Bârsei, Apuseni, Curtea de Argeş, Câmpulung şi în nordul Olteniei. Importanţa mare pe care o are acest meşteşug este vizibilă în portul popular românesc din diferite zone ale ţării. Posibilităţi de contactare: Fabrica de pălării Dan Dădârlat – manager Sebeş Alba, Str. Dorobanţi nr. 5 Tel: 0744/56 04 39 Tel./Fax: 0258/73 10 68

Ioszef Molnos este din judeţul Harghita şi l-am întâlnit la diferite târguri şi expoziţii tradiţionale româneşti, expunând ceramica de Corund. Oriunde s-ar duce, standul său este extrem de căutat de turiştii români şi străini, dar şi de persoanele care doresc să-şi decoreze casa cu ceramică tradiţională românească, dar şi cu ceramică cu culori amestecate. Meşterul este însoţit de fiecare dată de soţia sa, care, prin felul de a se îmbrăca, încearcă la rândul ei să transmită un mesaj tradiţional. Despre tehnica şi produsele pe care le realizează Ioszef Molnos ne-a declarat: „Am văzut ceramica italiană şi de aici mi-a venit ideea ca pe lâmgă produsele din ceramică tradiţională să folosesc şi culorile amestecate şi să realizez un nou produs. Totodată, am mai studiat ceramica spaniolă şi am observat că folosesc aceeaşi tehnică. Produsele sunt căutate nu numai în ţară, ci şi în străinătate şi pentru ornamente. A pictat cu cobalt pe care l-am ars de două ori la 980 grade Celsius. Folosim smalţ ecologic pe care l-am achiziţionat din Olanda. Produsele noastre cred că vorbesc de la sine şi nu mai au nevoie de nici un fel de prezentare”. Posibilităţi de contactare: Ioszef Molnos Harghita, Corund, str. Felszeg nr. 256 A Tel: +40 266 249 330; 0740 314 931, e-mail: molnos@k.ro

Antoneta Nadu realizează covoare şi carpete olteneşti pe care le expune cu prilejul târgurilor şi expoziţiilor, într-un cadru pe care îl intitulează „Arta la sat”, un nume consacrat de artă populară românească din zona de sud a Olteniei. Pe autoarea acestor produse tradiţionale am întâlnit-o la Târgul de la Moieciu, judeţul Braşov, unde ne-a declarat: „Specialitatea noastră este ţesătura tradiţională de o deosebită frumuseţe artistică şi calitate, greu de depăşit. Covoarele cu câmp de flori, chilimele, carpetele prosoapele decorative, şetrgarele, feţele de masă, traistele şi feţele de pernă sunt toate lucrate numai din lână şi bumbac. Creatoarele noastre sunt femei minunate, cu mâini de aur şi imaginaţie bogată. Ele îşi dăruiesc o parte din inima şi sufletul lor acestor lucrări deosebite. Ţesăturile se realizează prin aceleaşi procedee şi cu aceleaşi unelte cu care bunicile şi străbunicile lor au lucrat şi de la care au învăţat meşteşugul”. Cine doreşte să viziteze atelierul şi să vadă pe viu cum se lucrează manual şi respectând modelul tradiţional se poate adresa firmei SC Australis Prod SRL, Bechet, Dolj. Tel: +40 251 33 69 75; 0745 31 99 02 www.artalasat.ro e-mail: office@artalasat.ro

Elena Ştefanschi este din Bucureşti şi a abordat, folosind tehnicile tradiţionale româneşti, o tematică pe care a încercat să o pună în practică realizând măşti şi păpuşi extrem de atractive. Cum a ajuns la performanţă, autoarea acestor produse ne-a declarat: „Totul a pornit instantaneu. Am avut inspiraţie şi m-am folosit de pasiunea pe care o am faţă de conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti. Pentru că nu eram mare cunoscătoare, am început să mă documentez şi am reuşit în final să realizez măştile şi păpuşile care m-au făcut cunoscută nu numai în ţară, ci şi peste hotare. Astăzi sunt invitată să particip peste tot unde se organizează târguri şi expoziţii. Cu inspiraţie şi bună dispoziţie, produsele ajung de calitate, unice şi extrem de căutate”.

Neuvirt Ioan este din Braşov şi face sculptură în lemn şi obiecte artizanale. Dintre produsele pe care le expune la târgurile meşterilor populari, organizate în întreaga ţară, menţionăm lingurile sculptate şi alte piese de uz casnic pe care le pictează, măşti, candele, cruci şi troiţe. Soţia sa Valeria foloseşte tehnica macrame din noduri pescăreşti pentru a realiza produse artizanale căutate de turişti autohtoni şi străini. Contact: 0268/475 683; 0268/473 720; 0723/ 694 505

Juhos Edith este din Sfântu Gheorghe şi a participat la mai multe târguri ale meşterilor populari din ţară, dar şi din Ungaria. De la vârsta de 15 ani lucrează icoane şi mai realizează tablouri din paie. Icoanele sunt realizate în stil bizantin, dar şi în stilul catolic. Poate fi contactată la tel. 0788/796 347.

Virginia Linu, comuna Salva, judeţul Bistriţa Năsăud, este creator popular şi realizează podoabe populare, lucrând cu mărgele. Am întâlnit-o la Târgul Meşterilor Populari din Făgăraş, în Braşov, dar şi la Muzeul Satului din Bucureşti. Îi place să viziteze cetăţile şi a învăţat să lucreze cu mărgele din moşi strămoşi. Mama sa a învăţat-o să facă salbe din mărgele pentru gât şi brăţări cu motive tradiţionale româneşti. Participă la târguri îmbrăcată în port popular şi spune că este mândră de faptul că la rândul său le-a învăţat pe cele două fiice ale sale să lucreze cu mărgele. Este demn de remarcat faptul că Virginia Linu organizează ateliere cu copii pe careîi învaţă acest meşteşug. Contact: 0263/364 460; 0745/840 760 E-mail: mesteri2003@acasa.ro

Simon Andrei Ioan, de 29 de ani, este din Corund, judeţul Harghita. L-am întâlnit la târg purtând pe cap o pălărie mexicană enormă din paie. El realizează ceramica de Corund, pictată cu flori albastre, pleosca din lemn de fag şi alte produse din ceramică pe care le-a învăţat din tată-n fiu. Dezvoltă o afacere de familie (tata, mama şi fratele) într-un atelier propriu, folosind scule tradiţionale şi un cuptor cu lemne. Produsele sunt foarte căutate de străini pentru decoraţiuni interioare. Contact: 0747/939 576

Gyorfy Domokos face oale pentru sarmale din ceramică de Corund. Aceste oale sunt foarte căutate de populaţia autohtonă pentru a fierbe în ele arhicunoscutele sarmale ce fac parte din gastronomia tradiţională. Oalele nu sunt puse direct pe foc, ci pe plită sau în cuptor. Dacă cineva doreşte să le folosească pe aragaz, atunci trebuie să pună înainte o plită metalică şi numai după aceea să aşeze oala la fiert. Mulţi turişti le mai achiziţionează şi pentru decoraţiuni interioare. Afacerea a pornit-o soţia sa care a învăţat meşteşugul de la bunica ei, care a fost prima femeie olar din sat şi pe care a chemat-o Denes Berta. La rândul lor, Gyorfy Domokos şi soţia au transmis copiilor lor această tradiţie şi astăzi cei doi fii sunt meşteri populari. Contact: 0740/917 377

Emilia Cercel este din Zărneşti şi s-a gândit să aducă pe piaţă un produs nou constând în sticle cu diferite seminţe, realizând astfel forme ornamentale. Aceste sticle sunt foarte căutate de turiştii autohtoni şi străini, pentru că se spune că ele reprezintă sporul casei pe care îl dau seminţele multe din sticlă. Totodată, se mai spune că acestea aduc noroc. Originalitatea cu care sunt realizate creează o atracţie deosebită. Contact: 0268/222 082

Laszlo Livia este din Braşov şi participă la târgurile meşterilor populari cu „grădina cu flori, într-un coşuleţ”. Florile sunt aromate şi emană un parfum fin, rafinat. Firma la care lucrează se numeşte Andi Luc şi mai comercializează esenţe din plante şi săculeţi parfumaţi.

Gheorghe Rusu şi fiica sa Diana sunt din Maramureş. Sunt invitaţi să participe la toate târgurile meşterilor populari organizate în România, în diferite oraşe. I-am întâlnit la Braşov cu un stand în care au expus produse ceramice confecţionate manual, din ceramică arsă în cuptor. Produsele sunt realizate folosind roata olarului şi o tehnică specială de învechire. Gama de produse este foarte variată, exponatele sunt unice, constau în vase cu chip, sticle decorative sau alte produse cu utilizare multiplă. Toate sunt realizate manual. Dacă începutul a fost pasional, în timp a devenit afacere, dezvoltându-se continuu. Produsele realizate de Gheorghe Rusu parcurg un drum foarte lung până în momentul în care ajung la consumator. Sunt foarte agreate de străini, iar autorul declară că nu se va opri aici şi că încearcă să evolueze în acest domeniu. Contact: 0748/137 610; 0743/524 832; 0740/138 852

Ionel Petreuş este un tânăr din Maramureş, mai precis din Baia Mare. Vinde cristaluri şi pietre zodiacale. Atunci când expune la un târg al meşterilor populari, standul lui este luat cu asalt de persoane de toate vârstele. Dragostea faţă de aceste produse i-a venit din timpul liceului, unde a studiat minerologia. Ionel Petreuş spune că i-au plăcut întotdeauna pietrele şi materia brută din care prelucrează brăţările, colierele şi pietrele zodiacale. La standul său se mai găsesc cuarţuri (pirită, calcită, marcusită). Preţul este modic. Contact: 0743/575 611

Ştefan Mischiu are 18 ani, este din Horezu şi realizează ceramica de Horezu, într-o afacere de familie. Toate produsele pe care le expune la târgurile meşterilor populari sunt realizate de membrii familiei. Meşteşugul a fost învăţat de la bunicul lui care l-a învăţat pe tatăl lui şi care apoi şi-a învăţat copiii. Produsele sunt cumpărate de francezi, englezi, nemţi şi chiar de ruşi. Ceramica de Horezu realizată de familia Mischiu este emblematică: cocoşul de Horezu, coada de păun, spirala vieţii (verde), şarpele casei, peştii şi pomul vieţii. Vasele sunt realizate în stil rustic şi au rol decorativ. Contact: 0744.924.396; 0250/861.645

Floarea Moldovan, de 71 de ani, este din Runcu Salviei, judeţul Bistriţa Năsăud. Simpla sa prezenţă la un târg al meşterilor populari face ca totul să fie unic, de neuitat. Înainte de a vorbi despre această femeie care reprezintă în totalitate autenticitatea portului popular românesc şi meşteşugul folosit pentru realizarea opincilor, vă invităm să o căutaţi şi să o vedeţi şi sigur nu veţi regreta. De când avea doar 6 ani, mama sa i-a făcut opinci cu firul pe dinafară. Timp de 50 de ani a lucrat la stat şi a făcut opinci din cauciuc pentru ciobani. Apoi s-a pensionat. Acest produs i-a marcat viaţa şi acum realizează opinci din piele de viţeluş şi de purcel pe care le comercializează. Poate fi găsită la târgul meşterilor populari organizate în ţară dar şi la Muzeul Satului din Bucureşti.

Constantin Ion este argintar şi e mândru de acest fapt. El este şi vicepreşedintele Ligii Meşteşugarilor Argintari din România. L-am găsit la Târgul Meşterilor Populari din Braşov şi spune că luptă pentru breasla pe care o reprezintă, pentru că, spune el, „argintarii au fost marginalizaţi şi înainte de 1989 şi după această dată”. Constantin Ion susţine că acest meşteşug nu este moştenit, este ereditar. La târg era însoţit de tatăl său, de 82 de ani, care a învăţat de la bunica lui această meserie. Produsele sunt realizate cu uneltele tradiţionale: nicovală sau ilău, ciocan, cleşte şi lampă cu gaz. Produsele sunt confecţionate din orice metal preţios şi semipreţios cu excepţia fierului. Fiecare produs este unicat şi este realizat manual, în aşa fel încât nici unul nu seamănă cu celălalt. Argintarii susţin că au noroc cu angajaţii Centrului de Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Populare care se gândesc din când în când şi la ei. Contact: 0745/698 338

Cornel Sculean este din Braşov şi realizează icoane pe sticlă, lemn şi piatră. Cei care doresc pot să îl contacteze la tel. 0268/470 826, 0741/171 780 şi pot achiziţiona produse din colecţia proprie sau pot face comenzi.

Nicolae Diaconu este din Codlea, judeţul Braşov şi este unul dintre arhicunoscuţii meşteri populari care realizează figuri prin simpla modelare a lutului. Prin talentul său nativ, ieşit din comun, prin calităţile excepţionale de plastician ceramist, prin ingeniozitate şi perseverenţă, Nicolae Diaconu şi-a găsit, după ani îndelungi de muncă, propriul stil artistic. Face pe deplin dovada stăpânirii meşteşugului, iar lucrările executate de el sunt bine primite de vizitatorii târgurilor la care participă. Figurinele lucrate de el dovedesc multă fantezie în alcătuirea formelor şi în surprinderea expresiilor. Siluetele de ţăran, îmbrăcaţi în costume populare, sunt pline de expresivitate şi reprezintă portrete ale unor personalităţi cu diferite atitudini. Dintre piesele de rezistenţă, amintim „Suita de ţărani” şi animalele cu cap de om. Paleta lucrărilor este mult mai variată şi mult mai bogată. Contact: 0744/321 214; 0268/253 324 E-mail: sofronesti_1955@yahoo.com

Nicolae Sava este un artist din Bistriţa Năsăud. El realizează instrumente muzicale din lemn, cavale, fluiere, tilinci şi ocarine, care sunt căutate, aşa cum spune el, de copii „de la un an până la 104 ani”. Ocarinele sunt figurine care reprezintă aproape toată gama de animale, cum ar fi căluţi, broscuţă ţestoasă sau găinuşă cântătoare. Autorul lucrărilor susţine că invenţia îi aparţine. Nicolae Sava este cunoscut ca academician în arte tradiţionale, muzician şi constructor de instrumente: taragot, nai, fluier, caval, ocarină, cimpoi, tilincă, ocarine pentru copii etc. Contact: 0744/347 325; 0263/239 098; 0363/103 351 E-mail: sava1951@yahoo.com, Web site: www.instrumente.muzicale.com

Nucu şi Codrin Benţa sunt Fălticeni, judeţul Suceava. Ei realizează mobilier tradiţional (rustic), dintre care amintim blidarele. Interesant este faptul că Nucu Benţea are „de-a face cu nucul”, deoarece îl cheamă Nucu, locuieşte pe Aleea Nucului, iar produsele pe care le realizează sunt din lemn de nuc. În afară de mobilierul tradiţional, care este activitatea de bază, artistul realizează linguri mari din lemn de nuc sau din lemn de cireş. El spune că mai întâi se degroşează bărbiţa, se intervine cu dalta, începe procesul de prelucrare după un desen realizat cu creionul şi intervine cu măciuca de lemn şi cu dăltiţa pentru a scobi lemnul, după care îl afumă şi îl dă cu ulei de in. Meşteşugul are rădăcini în arta tradiţională a lemnului din Bucovina. Contact: 0749/124 775; 0745/683 939

Maria şi Vasile Galan sunt din Suceava şi realizează icoane, ouă încondeiate şi costume populare. Totul se lucrează în atelierul propriu: ouă încondeiate şi ouă cu mărgele, icoane bizantine pictate pe lemn în foiţă de aur. Din ouăle pe care le folosesc amintim oul de struţ, pe care se pictează o icoană. Fiul lor este pictor de biserici. Activitatea acestei familii este extrem de apreciată, ultimul premiu fiind locul întâi pe Europa la creaţie. Au mai participat la diferite festivaluri din ţară şi străinătate. Contact: 0230/564 242; 0742/368 986; 0742/733 465 E-mail: spy_anca@yahoo.com

Fustos Ella din Bistriţa face coşuleţe din con de brad. 0742/252426