 |
Nr: 183-185
Septembrie-Decembrie 2019
 | | "Dans de vifor" |  | | “Whirlwind Dance” |  | | „Schneesturmtanz“ |  | | Vihartánc | | | Festivalul „Cununa”, ediţia a IV-a | | | “Cununa” Festival, 4th Edition | | | Die vierte Auflage des Cununa-Festivals | | | Nászfesztivál IV. kiadás | | | Festivalul Cultural Maghiar „Țara Bârsei“ | | | Hungarian Cultural Festival “Tara Barsei” | | | Das ungarische Kulturfestival „Burzenland“ | | | Barcasági Magyar Kulturális Fesztivál | | | Șezătoare de poveste | | | Fairy-tale gathering | | | Ein Spinnabend zum Nacherzählen | | | Mesebeli fonó | | | Pictură murală în centrul istoric | | | Mural Painting in the Historical City Centre | | | Eine Wandmalerei im historischen Stadtzentrum | | | Falfestmény a történelmi belvárosban | | | 1.000 de flori croșetate | | | 1,000 Crochet Flowers | | | 1000 gehäkelte Blumen | | | 1000 horgolt virág | | | Biserică multimedia la Cincșor | | | Multimedia Church in Cincșor | | | Die Kleinschenker Multimedia-Kirche | | | Multimédiás templom Kissinken | | | Comăna, între ieri și azi | | | Comana, between yesterday and today | | | Comăna - gestern und heute | | | Komána tegnap és ma | | | Feldioara, o nouă destinație în inima României | | | Feldioara, a new destination in the heart of Romania | | | Marienburg/Feldioara -ein neues Reiseziel inmitten Rumäniens | | | Földvár, új turistacélpont Románia szívében | | | Hoghiz: Istorie, tradiție, natură | | | Hoghiz: History, tradition, nature | | | Hoghiz: Geschichte, Tradition, Natur | | | Olthévíz: Történelem, hagyomány, természet | | | Sâmbăta de Sus, colț de rai | | | Sambata de Sus, a piece of heaven | | | Felsőszombatfalva, az édenkert része | | | „Muzeul Din Școală – Sohodol” | | | “The School Museum – Sohodol” | | | „Das Museum in der Schule – Sohodol“ | | | Múzeum az iskolában – Szohodol |
|
|
|
|
|
|
|
Junii Braşovului
|
 JUNII TINERI
Junii Tineri sunt recunoscuţi încă din anul 1728 şi reprezintă vechea ceată a feciorilor, adevăraţi întemeietori ai obiceiurilor, fiind prezenţi pe tot parcursul anului la ritualurile junilor.
Atributul de „tânăr” (feciori care au vârsta de cel puţin 16 ani) li s-a alăturat pentru a desemna deosebirea dintre cei căsătoriţi, care, prin căsătorie erau obligaţi să iasă din rândurile companiei.
Astăzi, ei poartă o cămaşă albă cu creţuri, lungă până la genunchi, peste care pun un „flanel” cu mâneci, acoperit de „laibăr” şi de un „spenţel” (haină şi jachetă) de culoare vânăt-închis, cu nasturi de argint sau suflaţi cu aur. Cioarecii sunt tot albi, din dimie fină, iar în picioare, indiferent de vreme, poartă cizme. Pe cap poartă pălării de catifea, împodobite cu panglici tricolore.
Steagul Junilor Tineri a fost confecţionat în 1977, odată cu aniversarea a 100 de ani de la Independenţă, din mătase de culoare roşie şi albastră, pe o parte având clădirea Liceului Andrei şaguna, iar pe partea opusă un june tânăr pe cal. Suportul este din material lemnos, iar în vârf are o suliţă. Pentru a putea fi purtat călare, s-a confecţionat o curea din piele tubulară, să susţină steagul şi echilibrul junelui.
Frumoasele obiceiuri româneşti încep odată cu sărbătoarea „Bunei Vestiri” la 25 martie a fiecărui an, când Junii Tineri merg cu surla pe Coasta Prundului, împreună cu celelalte grupări de juni, apoi se continuă cu ziua de Florii, cu ziua de paşti, terminându-se cu mersul călare „între Chetri” la Pietrele lui Solomon.
în ziua de Paşti, dimineaţa la ora 10.00, Junii Tineri se adună în Piaţa Prundului şi, împreună cu taraful de lăutari din Săcele-Gârcini, pornesc de la Crucea din Prund cântând „Hristos a înviat”, urcă pe Podul lui Grid şi pe Coasta Prundului joacă hora junilor ş aruncă buzduganul. în după-amiaza zilei de Paşti la ora 15.00, Junii Tineri se adună în Prund, merg la Biserica Sf. Nicolae, participă la slujba de vecernie, iar la terminare merg la biroul parohial pentru alegeri. în săptămâna luminată, începând cu a doua zi de Paşti, Junii Tineri desfăşoară diferite activităţi în faţa Bisericii Sf. Nicolae, fiind acompaniaţi de taraful de lăutari.
|
 JUNII BĂTRÂNI
Organizaţia Junilor Bătrâni, constituită în 1877, are ca membri bărbaţi căsătoriţi din zona „Pe Tocile”. Junii Bătrâni poartă costum identic cu Junii Tineri, dar fără panglici la pălărie, fiind şi aceasta o dovadă a originii comune a celor două grupuri.
în ultimul timp, exceptând sergile, membrii companiei poartă tricolorul ca panglică în bandulieră.
Steagul societăţii a fost confecţionat în 1977 şi poartă vechiul suport de lemn cu ţinte, care menţionează numele tuturor membrilor.
Ei organizează Parastasul Junilor, după tradiţie, în ziua de Florii, la Biserica Sfânta Treime - Pe Tocile. Jocurile strămoşeşti au loc la Crucea din Varişte, ridicată în 1816 de protopopul Voina Pitiş. Locul este cunoscut şi sub numele de „Pajiştea Mare”, şi aici sunt invitaţi şi Junii tineri care scot fetele la joc. Organizează şi participă la maialuri, prilej cu care confecţionează cocarde cu tricolor şi le împart celor prezenţi în schimbul unei danii. Unul dintre maialurile tradiţionale este cel de la „Poiana Mică”, organizat de obicei în luna septembrie.
Din bunurile Societăţii Junilor Braşoveni, autorizaţi în 1991: steagul cu numele tuturor membrilor, buzdugane, lente, ruji, bişcăne, o colecţie de documente, vechile tablouri ale Junilor Bătrâni.
Sediul: Biserica Sf. Treime - Pe Tocile.
|
 JUNII CURCANI
Compania Junii Curcani a luat fiinţă în anul 1879 din rândul bărbaţilor căsătoriţi care locuiau „Pe Coastă”, dar a căpătat personalitate juridică în 1993. poartă numele bravilor ostaşi români care s-au acoperit de glorie în luptele de la Griviţa, Rahova, Plevna în anul 1877.
Majoritatea membrilor provin de pe strada Curcanilor din Schei.
Costumaţia este asemănătoare cu cea a Junilor Tineri, cu singura deosebire că, în loc de pălării, poartă nişte căciuli negre „cu ţoc”, împodobite cu pene de curcan şi susţinute sub bărbie cu o curea fină, tip Mihai Viteazul.
Actualul steag a fost confecţionat în 1977, purtând pe o parte chipul marelui voievod Mihai Viteazul şi pe alta un june curcan, iar pe suportul de steag, numele membrilor încrustat în plăcuţe metalice.
Junii Curcani organizează de ziua Sfinţilor Petru şi Pavel (29 iunie), „Jocul strămoşesc de la Crucea Muşicoiului” (troiţă din 1671). Mai protejează şi troiţa din Grui cunoscută şi sub numele de Crucea de la ştim.
în vechime organizau maialuri împreună cu Junii Dorobanţi pe Tâmpa.
Parastasele Junilor Curcani au loc în ziua de Florii, la Biserica Sf. Nicolae din Schei.
|
 JUNII DOROBANŢI
Au funcţionat împreună cu Junii Curcani din 1879; se desprind de aceştia devenind grup distinct din anul 1924, din 1938 dobândind personalitate juridică. Din 1993 societatea are ca preşedinte pe Iosif Iepure.
Are 65 de membri, dintre care 17 juniţe.
Numele de „Dorobanţi” provine de la soldaţii dorobanţi care au luptat vitejeşte în războiul de independenţă din 1877. în rândul Dorobanţilor sunt recrutaţi juni căsătoriţi, de pe străzile aparţinătoare zonei Curcanilor şi de Pe Coastă.
Costumaţia este asemănătoare Junilor Curcani, cu singura deosebire că poartă căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema ţării Româneşti. Pe steagul grupului, confecţionat în 1977, este redat un june călare şi o scenă din războiul de independenţă - „Gornistul Dorobanţ”, iar pe coada steagului, fiecare june are o ţintă cu numele şi prenumele.
Ei fac maialuri la „Crucea Dreptăţii” de la „Fântâniţa Popii”, ridicată în 1919. în 1974, cu prilejul semicentenarului înfrăţirii, îşi alcătuiesc un tablou festiv, aflat azi la Muzeul Junilor din Schei.
Organizează parastasul celor decedaţi în ziua de Florii.
|
 JUNII BRAŞOVECHENI
Junii Braşovecheni sunt cei care locuiesc în cartierul Braşovul Vechi, zona Bartolomeu. în ultima vreme li s-au alăturat şi persoane care locuiesc în Stupini şi li se mai zice şi „stupari”. Au luat fiinţă în anul 1922, în baza unui statut de organizare şi funcţionare aprobat de Judecătoria Braşov. Din 1933 funcţionează ca „Societatea Junilor Braşovecheni”, obţinând statut juridic abia în anul 1933.
Ei sunt asemănători Junilor Bătrâni, atât în protocolul organizării, cât şi în port, cu deosebirea că, în loc de pălării, poartă căciulă simplă ţurcană cu „ţugui”.
Steagul lor, confecţionat în 1977, din mătase, păstrează chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi un June Braşovechean călare. Pe coada steagului sunt aplicate plăcuţe cu numele şi prenumele fiecărui membru înscris în grup.
Maialurile le organizează la „Foişorul” din Braşovul Vechi (str. Cloşca).
Au în îngrijire mai multe troiţe: de pe Cloşca, de la Paloş, din Răcădău şi din Curte bisericii Sf. Adormire din Braşovul Vechi. În fiecare an organizează parastasul junilor decedaţi, la Biserica Română din str. Operetei, la sediul societăţii.
De curând s-a inaugurat un frumos muzeu al Junilor Braşovecheni în incinta Bisericii Sf. Adormire din Braşovul vechi.
|
 JUNII ROŞIORI
Ei constituie o a doua companie, care prin costum şi onomastică aminteşte de Războiul pentru Independenţă de la 1877. Fondată în 1908, prin desprinderea din rândul Junilor albiori, compania junilor Roşiori este compusă din bărbaţi care locuiesc pe „Cacova” în Schei. Costumaţia foarte pitorească a junilor Roşiori se compune din: cămaşă înflorată, cusută cu zeci de paiete şi brodată cu motive naţionale, laibăr, cizme negre din piele, chimir (brâu), pe cap poartă un fel de chipir (tocă) cu pampon roşu - tip Alexandru Ioan Cuza.
Actualul steag este confecţionat din mătase, la 1977, purtând pe una din feţe chipul voievodului Alexandru Ioan Cuza, iar pe cealaltă faţă, un June Roşior Călare. Coada steagului este făcută din material lemnos, iar pe ea sunt aplicate plăcuţe cu numele şi prenumele tuturor Junilor Roşiori care au făcut sau fac parte din această societate.
Anual, organizează maialul de la Troiţa „Pietriş”, cunoscută şi sub numele de Crucea lui Furnică, ridicată în 1930 pe drumul spre Poiana Braşov.
Adeseori, făceau maialui în Duminica Tomii şi la Troiţa de la şargu (actuala str. Traian Moşoiu).
în fiecare an organizează parastasul celor decedaţi în ziua de Florii, la Biserica Sf. Nicolae din Prund.
în muzeul Junilor din Scheii Braşovului se păstrează cel mai vechi costum de Roşiori, dăruit de cunoscutul organizator şi conducător al Junilor Roşiori, Gheorghe Gal.
Tot de la el, se păstrează vechiul tablou al junilor, precum şi multe obiecte etnografice, legate de acest obicei.
Sediul este la Biroul parohial al Bisericii Sf. Nicolae din Prund. Societatea a căpătat personalitate juridică în 1995.
|
 JUNII ALBIORI
Junii Albiori, cărora li se mai spune şi „Naţionali Albi”, au luat fiinţă în anul 1860. Membrii acestui grup făceau parte din Breasla Măcelarilor şi a Meşteşugarilor din Scheii Braşovului, oameni înstăriţi, a căror situaţie se vede şi pe costumele lor.
Costumaţia deosebită se compune din: cămaşă lungă cusută cu paiete şi motive naţionale, laibăr, cizme negre din piele, cioareci din lână albă, căciulă din lână albă cu pană de curcan.
Actualul steag este confecţionat în 1977, purtând pe o parte portretul marelui poet al deşteptării noastre Andrei Mureşanu, iar pe cealaltă parte un June Albior călare. Suportul steagului, confecţionat din lemn, poartă plăcuţe metalice (ţinte) cu numele şi prenumele tuturor membrilor grupului.
Ei protejează Troiţa cunoscută sub numele „La ăle două cruci”, dintre care doar una se păstrează în zona „Pe după grădini”, ridicată în 1896.
Fac parastasul celor decedaţi în ziua de Florii, în fiecare an, la cele două Biserici din Schei, pe rând, adică un an Pe Tocile şi un an în Prund.
în cadrul încolonării spre Pietrele lui Solomon şi înapoi, Junii Albiori ocupă ultimul loc.
|
|
|
