În fiecare an, la Braşov, are loc Festivalul Naţional al Obiceiurilor Tradiţionale de Crăciun şi Anul Nou, manifestare ce reuneşte ansambluri folclorice din întreaga ţară precum şi nume sonore ale cântecului popular românesc. Acestora li se adaugă ansamblurile folclorice prestigioase ale etnicilor maghiari, germani şi rromi, care întregesc spectacolul. Scopul este de a aduce în actualitate obiceiurile şi tradiţiile de odinioară, care astăzi fac repertoriul acestor ansambluri folclorice.
Cunoaşterea obiceiului
Adrian Văluşescu, directorul Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale a judeţului Braşov, a declarat: ?Festivalul se doreşte a fi un eveniment al culturii populare care să îmbine autenticul şi tradiţia, să faciliteze contactul între generaţii, să aducă în faţa publicului valorile culturale care definesc comunitatea tradiţională şi să conştientizeze publicul de valoarea inestimabilă a patrimoniului. Manifestarea oferă prilejul cunoaşterii obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou: Steaua, Turca, Irozii, Capra şi Pluguşorul. Toate aceste obiceiuri sunt readuse în actualitate pe scenă în faţa publicului?.
Turca
În mai multe sate din zona Rupea ? Făgăraş are loc un obicei intitulat ?Turca?: Comăna de Sus şi de Jos, Veneţia de Sus şi de Jos, Cuciulata şi Sâmbăta. Ceata de feciori, în acest caz, este compusă din cinci flăcăi, care îşi aleg un vătaf, doi turcaşi ? cei care joacă Turca şi doi pivniţeri ? administratori. Unul dintre feciori este mascat în capră, costumaţia sa fiind cusută cu panglici colorate şi curele cu zurgălăi. În Ajunul Crăciunului, flăcăii, însoţiţi de lăutari, pornesc cu Turca şi colindă pe la toate casele. Gazdele îi răsplătesc cu colaci, carne şi bani. Se spune că atât colindătorii care au fost cu Turca, cât şi gazdele colindate vor avea parte de belşug şi sănătate în anul următor.
Simbolul măştilor
Masca este folosită şi de etnicii maghiari într-un scenariu numit Borica, practicat de ceangăii din zona Săcele - Tărlungeni, în Ajunul Crăciunului. Mascatul însoţeşte grupul de colindători, masca zoomorfă fiind purtată de către un fecior din ceată, ea reprezentând simbolul zeului care moare şi renaşte anual. Tinerii, îmbrăcaţi în port popular joacă aparte, într-un dans specific ce aparţine atât feciorilor, cât şi mascatului. Se spune că acest dans mai are şi proprietatea de a alunga demonii păgubitori şi de a aduce un an bogat.
