Braşovul, oraşul lui Kronos
|
|
Unele informaţii vin cu precizări care demonstrează că oraşul Braşov datează de pe vremea geto-dacilor, exact în locul unde se află astăzi cartierul Şchei, cel mai vechi cartier al oraşului, cu valoare de patrimoniu. Se spune că vechea denumire de Kronstadt a Braşovului vine de la Kronos – Zeul Timpului. Unele documente atestă că Zeul Timpului, Kronos, era agalul lui Zamolxis. La acea vreme, oamenii ridicau altare, temple şi oracole pe înălţimi în cinstea zeului adorat. Înălţimea se numea „Scaunul Zeului” şi purta numele zeului protector.
Tâmpa – sub protecţia lui Zamolxis
Conform cercetărilor, Muntele Tâmpa deţine un astfel de altar şi se spune că denumirea provine de la „tempus-temporis”, ceea ce conduce la Zamolxis, adică Kronos. Altarul de pe Tâmpa, descoperit de cercetători saşi şi fântâna cu oase, demonstrează că aici s-au practicat pe vremuri ritualuri păgâne. Totodată, pe Tâmpa a fost găsită o cetate ce a fost construită pe ruinele unei cetăţi dacice.
Aceste elemente nu sunt singulare, ele găsindu-se şi în Muntele Postăvarul şi chiar pe unele porţi ale şcheienilor, care conţin simboluri: şarpele, simbolul lui Zamolxis şi soarele. De asemenea, există obiceiuri vechi, dintre care amintim: cele şapte grupări ale Junilor şi obiceiul „Ieşirea la Chetre”.
Junii Braşovului
Cercetările referitoare la Junii Braşovului continuă şi în zilele noastre, mulţi istorici confirmând originea geto-dacă a grupurilor. Îmbrăcămintea junilor este aparte, este bogată în aur şi argint şi deţine: viţa de vie, strugurele, frunza de stejar şi ghinda, simbolurile lui Zeus şi ale lui Dionisos. Fetele care împletesc florile pentru a găti junii şi caii, hora junilor, în cerc, şi de la stânga la dreapta simbolizează timpul circular, reprezentând simbolul lui Kronos.
Astăzi, Junii din Şcheii Braşovului păstrează cu sfinţenie obiceiurile străvechi, în prima duminică de după Paşti (Duminica Tomii) se adună în grupuri, îşi pregătesc costumele şi caii şi se duc la biserică, pentru sfinţirea steagurilor. Urmează încolonarea grupurilor, după o ordine bine stabilită şi devenită tradiţională: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Curcanii, Dorobanţii, Braşovechenii, Roşiorii şi Albiorii.
Misterele cultului
Junii Albiori se identifică prin cămăşile albe de in, despre care se spune că erau purtate numai de iniţiaţii în misterele unui cult păgân. Obiceiul „aruncarea buzduganului” şi „strigătul vătafului”, „Hora Junilor” şi jocul „Căţeaua”, dau dovadă de iniţiere. Toate grupările au semne de identificare unice, prin port şi steag. Costumele au fost transmise din generaţie în generaţie şi sunt încărcate de mistere. Pentru a putea intra întro grupare a junilor, trebuie să fii scheian, să dai dovadă de disciplină şi să respecţi statutul grupării. Astăzi, un costum de june este greu de procurat, iar dacă ajungi să fii membru, ca să îl achiziţionezi este foarte scump.
Zona sacră
La Pietrele lui Solomon se găsesc două pietre înalte, ce seamănă cu doi umeri ai unei „cetăţi naturale”. „La Chetre”, Junii merg şi întind mese şi joacă, după ce au defilat de „Zilele Junilor” şi de Zilele Braşovului. Manifestarea, se spune, este de origine uraniană a unui ritual ancestral. Tot aici, la Pietrele lui Solomon, „Pietrele Înţeleptului”, saşii au descoperit nişte ziduri care ar confirma prezenţa unui templu geto-dac. În zona „Chetrelor” se află o peşteră, care nu se mai vizitează astăzi, fiind închisă, dar vizibilă cu ochiul liber, unde se păstrează urmele unei pietre sculptată ca un leu.
La răscruce de drumuri
În antichitate, Cetatea Braşovului avea importanţă strategică şi economică, fiind amplasată la intersecţia a două drumuri antice. Din această cauză s-a dorit menţinerea vechii denumiri, iar Cavalerii Teutoni au tradus în limba germană „Cetatea Timpului” sau „Cetatea lui Kronos” în Kronstadt. De-a lungul timpului, saşii au apreciat că denumirea kron provine de la cuvântul „coroană”.
Menţionăm că din punct de vedere etnografic şi folcloric, în zonă, a mai existat la Juni un joc intitulat „Căluşul Junilor”. Din nefericire, acest joc se află pe cale de dispariţie şi mai este cunoscut doar de câţiva bătrâni din Şcheiul Braşovului.
