După încheierea ciclului sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează, într-un loc din judeţul Braşov a rămas doar povestea Stelei care a răsărit la Bethleem atunci când s-a nascut Iisus Hristos. Practic, este vorba despre povestea de Crăciun scrisă de Nestor Urechia, inspirată dintr-o legendă culeasă de vestitul becegist Niculae Gelepeanu de la un bătrân cioban, Mitru, din Moieciu. Cei Trei Crai de la Răsărit au văzut steaua şi au înţeles că se născuse un împărat mare. S-au închinat în faţa lui şi au pornit spre apus. Pe cer a rămas steaua.
Povestea stelei
Se spune că steaua prevestitoare a Naşterii Domnului, după ce şi-a îndeplinit menirea deasupra Bethleemului, a pornit la drum şi a trecut peste 99 de ţări, fără să ştie unde să se oprească. Ea nu a vrut să coboare de pe cer pentru că toate ţinuturile peste care zbura nu i-au fost pe plac, deoarece erau oameni răi şi multe animale fioroase. Aşa că a rătăcit mult, pe spinarea vântului. Într-o dimineaţă a ajuns deasupra unor munţi înalţi cu iarbă scurtă şi verde. Au impresionat-o peisajele şi pădurile de brazi impunători. De acolo, de sus, din înaltul cerului, auzea susurul izvoarelor şi ţipătul căprioarelor. Frumuseţea locului a atras-o ca un magnet.
Deasupra Munţilor Bucegi
Documentaristul Nicolae Pepene a consemnat: ?Steaua se afla pe deasupra Munţilor Bucegi. Era acolo o linişte, o pace, cum nu întâlnise Steaua nicăieri, în lunga ei rătăcire în jurul Pământului. Nici chiote sălbatece, chemătoare la măceluri, nici bubuituri de arme, nici plânsete, nici vaete: o tăcere adâncă, nemărginită. Steaua nu stete mult pe gânduri: aici mi-e locul de odihnă! Şi desfăcându-se în mii de steluţe căzu de se agăţă de steiurile acoase şi repezi de pe coastele şi plaiurile înalte ale Bucegilor. Şi fiecare steluţă se făcu o floare albă, în chip de stea, moale ca lâna, care nu se veştejeşte niciodată: ?.
Floarea de colţi
Floarea Reginei nu este denumirea dată de popor, ci este o denumire care a fost dată ulterior în cinstea Reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva), deoarece Regina era înnebunită după această floare şi era, pur şi simplu, îndrăgostită de ea. Ciobanii au denumit-o ?Floarea de Bucegi?, ?Floare de Colţi? sau, mai simplu, ?Floare?.
Menţionăm că în România, Floarea Reginei este ocrotită prin lege încă din anul 1933, moment în care a fost declarată monument al naturii. Floarea trăieşte şi astăzi pe frunţile munţilor şi poartă cu ea povestea Stelei.
