Muzeul Etnografic ?Gheorghe Cernea? din Rupea
|
|
Muzeul Etnografic ?Gheorghe Cernea? din Rupea a fost redeschis, după ani de absenţă din spaţiul cultural al Judeţului Braşov şi din viaţa oraşului Rupea, timp în care au avut loc reparaţii capitale şi amenajări. Muzeul se prezintă într-o concepţie modernă, beneficiind de dotări muzeistice de actualitate.
Din punct de vedere tematic, expoziţia din întregul muzeu este o sinteză sugestivă a specificului etnografic al zonei Rupea, fiind ilustrată în special viaţa de altădată a românilor, saşilor şi maghiarilor care au convieţuit aici de secole.
Istoria muzeului
Muzeul a fost adăpostit iniţial în două camere ale imobilului din str. Republicii nr. 280, aici fiind expuse tablouri, obiecte de cult, artă populară, arheologie. În această formulă funcţionează până în anul 1960, urmând ca după o întrerupere de zece ani să fie redeschis în clădirea actuală, care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Sunt expuse costume, ţesături de interior, mobilier, unelte, icoane, ceramică, toate ilustrând ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor din zona Rupea.
Caracterul multietnic
Configuraţia etono-culturală a zonei Rupea relevă prezenţa satelor săseşti care imprimă zonei un specific identitar dominant. Caracterul de zonă multietnică se datorează convieţuirii cu românii fie în satele locuite de ei, devenind sate mixte, fie vecinătăţii cu sate româneşti şi maghiare compacte. Saşii şi românii îndeosebi au dezvoltat o cultură tradiţională rurală proprie care conferă zonei Rupea un profil etnogafic clar definit cu trăsături autentice evidente.
Muzeul Etnografic ?Gheorghe Cernea? evocă lumea rurală din jurul oraşului Rupea dar şi Târgul Cohalm cu spaţiile comerciale, loc de întâlnire a locuitorilor zonei.
Ceramica de Drăuşeni
Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie Braşov, ne-a declarat: ?Un aspect de performanţă constă în ceramica de Drăuşeni care este foarte căutată în străinătate şi este licitată la casele de licitaţie din Germania (sec. XVIII). Avem ateliere de olari la Drăuşeni, care au păstrat tehnica autentică. În muzeu există mai multe săli tematice: pentru români, unde este promovată nunta de la Rupea, pentru saşi, unde este promovat obiceiul cununii şi mai există săli care prezintă într-o oglindă comparativă un interior românesc şi unul săsesc. La etaj există o sală dedicată lui Gheorghe Cernea, etnofolcloristul care a dat numele muzeului. Aici este prezentat atelierul lui de lucru, biblioteca, mai multe colecţii, viaţa şi opera lui?.
Sala ?Pescuitul pe Olt?
Ligia Fulga a mai menţionat că în muzeu există o noutate şi anume, sala ?Pescuitul pe Olt?, care reprezintă o promovare a patrimoniului natural. În muzeu este expusă o barcă monoxilă ?cinul? cu care oamenii pescuiau pe Olt sau treceau dintr-o parte în alta a râului. În sală mai există unelte de pescuit, folosite de localnicii din zonă de-a lungul timpului.
Tot în muzeu, o altă sală a fost destinată unei băcănii din Rupea, iar în patrimoniul muzeului ?Gheorghe Cernea? se mai află trei filme: unul cu obiceiul ?nunta? de la Rupea, altul cu un obicei de la Mateiaş şi al treilea cu sărbătoarea Kronenfest de la Viscri.
Alte obiective
Primarul Oraşului Rupea, Flavius Dumtrescu, a declarat: ?Muzeul merită să fie vizitat de toţi turiştii care ajung în oraşul nostru, indiferent dacă sunt autohtoni sau străini. Este un obiectiv nou care se alătură celoralalte obiective medievale, respectiv Cetăţii din Rupea şi bisericilor evanghelice din zonă, la care se adaugă bisericile româneşti cu picturi şi icoane vechi?.
