În perioada 27-29 iunie 2008, au fost organizate Zilele oraşului Ghimbav de către Primăria oraşului Ghimbav şi Consiliul Local. Evenimentul s-a desfăşurat pe stadionul orăşenesc, unde au avut loc mai multe manifestări artistice în regia celor mai importante ansambluri româneşti şi germane.
Zilele Ghimbavului simbolizează sărbătoarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale şi îmbină trecutul istoric al oraşului cu perioada modernă.
Originea aşezării
Originea aşezării Ghimbavului este legată de prezenţa cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei, în perioada 1211-1225 şi de colonizarea saşilor în zonă (sec. XIII). Cavalerii teutoni au fost colonizaţi de către regele maghiar Andrei al II-lea cu scopul de a apăra Transilvania de invazia cumanilor şi de a contribui la catolicizarea românilor.
Colonizarea saşilor
Colonizarea saşilor în zonă a avut loc în secolul XIII pe un fond de populaţie românească, sub stăpânirea regalităţii maghiare asupra Transilvaniei. Cronicile săseşti oferă informaţii despre începuturile Ghimbavului şi menţionează invazia tătară din 1241, când s-au finalizat şi construcţiile bisericeşti din piatră concepute de cavalerii teutoni. Tot în secolul XIII a fost construită Biserica Săsească în stil gotic.
Românii din Ghimbav
Românii din Ghimbav au fost atestaţi documentar până la 1700 şi nu se cunosc prea multe despre modul lor de viaţă înainte de această perioadă. În acest an, existau circa 30 de familii de români, însumând 150 de suflete, care se ocupau cu păstoritul sau lucrau în dijmă sau cu ziua pe pământurile saşilor.
În anul 1783, a fost construită Biserica Românească, iar românii luptau pentru înfiinţarea unei şcoli româneşti, care a fost finalizată în locul cazărmii de cavalerie. Din relatările bătrânilor, reiese că aceştia au început activitatea pe la 1820, ţinând şcoala în casele lor. În secolul XX au apărut primele fabrici: de mucava (1821) şi filatura de lână.
Obiceiuri şi tradiţii
Primarul oraşului Ghimbav, Dorel Toma, declară: ?În localitate există foarte multe tradiţii care aparţin atât etnicilor germani, cât şi comunităţii de români. Trecutul istoric al oraşului trebuie să fie cunoscut şi transmis mai departe, deoarece izvoarele istorice sunt mărturie asupra trecutului, deşi sunt puţine la număr, pentru că o parte au fost distruse în timp. De aceea, ne folosim de organizarea Zilelor Ghimbavului pentru a promova şi a reafirma trecutul şi tradiţiile?.
Menţionăm că din programul ?Zilele oraşului Ghimbav? au făcut parte Fanfarele Forumului German din Ghimbav şi Vulcan, Ansamblul ?Doruleţul? Ghimbav, Ansamblul Piatra Craiului, recitalul Costel Lăzăroiu Band, Benone Sinulescu, Anna Lesko, Talisman, Compact, Mariana Anghel, Laura Lavric, Julia, Paradise, Holograf, au avut loc întreceri sportive, totul încheindu-se cu un splendid foc de artificii.
