Fosnich - Obicei specific la Rupea, Homorod, Buneşti, Dăişoara
|
|
|
În jurul datei de 24 ianuarie, în zona Rupea, respectiv în comunele Homorod, Buneşti, Hoghiz şi satele Mercheaşa, Dăişoara, Fântâna, au loc manifestări culturale sub semnul Unirii Principatelor Române. În unele localităţi, sărbătoarea este cunoscută sub numele de fosnich, iar în altele, cum ar fi la Dăişoara, este cunoscută sub denumirea de ?Vecinătăţile? sau ?Nobării?. Denumirea de fosnich vine de la o veche sărbătoare a saşilor care între timp a fost preluată de comunităţile româneşti din zonă.
Căluşarii la Unire
Etnofolcloristul Ioan Pumnea ne-a declarat că deoarece Ardealul nu s-a unit cu Moldova şi Ţara Românească, atunci când a avut loc Unirea Principatelor Române la 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, ardelenii si-au dorit foarte mult să fie prezenţi la eveniment, dorind şi ei să se unească cu ţara. ?La vremea respectivă, Ardealul era sub dominaţie austro-ungară şi, cu toate acestea, foarte mulţi ardeleni au mers cu căluşarii şi au dansat atunci când s-a unit Moldova cu Ţara Românească. De atunci, ardelenii sărbătoresc cu mare fast această sărbătoare naţională, fiecare zonă având acest element comun, dar şi ceva specific localităţii?, a menţionat Ioan Pumnea.
Petrecerea populară
De exemplu, în satul Mercheaşa şi comuna Homorod, pe lângă românii din zonă, la sărbătoare participă şi saşii şi ungurii, care, împreună, încheie evenimentul cu un bal. Totul este de fapt o mare petrecere populară de iarnă. Sărbătoarea de fosnich nu putea să se manifeste unional. Practic, după Crăciun şi Anul Nou, până la venirea postului Paştelui, locuitorii mai au posibilitatea să sărbătorească prin dans, cântec şi port popular.
Întâlnirea vecinătăţilor
La Dăişoara, localnicii sărbătoresc ?Vecinătăţile? în cadrul obştei săteşti, adică ?Nobării? (denumire preluată de la asociaţiile similare din satele săseşti), în această localitate existând în jur de 800 de săteni. Aici există patru vecinătăţi, fiecare organizând în cadrul Căminului Cultural câte o masă lungă, pe care aşează produse alimentare aduse cu coşul de acasă. Fiecare se aşează lângă un vecin de casă şi petrec împreună, mănâncă împreună şi încing câte o horă mare îmbrăcaţi în portul popular.
Membrii vecinătăţilor
În vecinătate intră numai familiile legal constituite şi care au întemeiată o gospodărie. Membrii vecinătăţilor se ajută între ei cu bani, produse agricole, alimente şi forţă de muncă în cazul unor catastrofe, participă la cele mai importante evenimente din viaţa omului (nuntă, înmormântare), se ajută să-şi construiască o casă sau când unii rămân în urmă la muncile câmpului. De asemenea, gospodarii din vecinătate participă la muncile publice: curăţarea şi îngrijirea străzilor şi a fântânilor, săparea şanţurilor sau repararea podeţelor afectate de inundaţii.
Organizarea gospodarilor
Vecinătăţile au şi o funcţie cultural-educativă, membrii ei sunt îndemnaţi să se respecte, să se iubească între ei, să-şi iubească ţara şi să transmită tradiţia vecinătăţii generaţiilor tinere.
Fiecare vecinătate este condusă de câte un comitet format din trei persoane, din rândul cărora se desemnează şi conducătorul. Vecinătatea îşi asigură un fond social, un fel de bancă populară, ce provine din cotizaţii anuale şi închirierea mobilierului propriu (mese, scaune). Pe ziua de 24 ianuarie, sub semnul Unirii Principatelor Române, are loc manifestarea tradiţională ?Întâlnirea vecinătăţilor?.
Întoarcerea în timp
O altă localitate în care evenimentul este marcat într-un mod inedit este satul Mercheaşa, care ţine de comuna Homorod, judeţul Braşov, care constă în întoarcerea în timp şi imitarea celor mai importante personaje ale vremii, respectiv Alexandru Ioan Cuza şi Moş Ion Roată. Personajele astfel îmbrăcate merg din poartă în poartă, pe la fiecare gospodărie, îndemnând să iasă la hora mare şi să participe la balul dedicat acestui eveniment.
