Omagiu lui Valentin Bakfark
|
|
Anul 2008 a fost declarat anul renascentismului în cultura maghiară. Se împlinesc 550 de ani de la alegerea ca rege al Ungariei al lui Hunyadi Mátyás (Matei Corvinul), cel care a avut o contribuţie deosebită în dezvoltarea culturii renascentiste în centrul şi estul Europei.
Anul Renascentismului
Anul renascentismului în Braşov a început la Centrul Cultural Reduta în data de 20 ianuarie şi va continua până la sfârşitul anului. Burgul de sub poalele Tâmpei a cunoscut în perioada renascentistă o înflorirea a culturii. Puţine elemente renascentiste s-au păstrat însă. Au fost mistiute de focul pus de aramata austriacă, care în 1689 a ocupat oraşul. Casa de pe strada Cetăţii nr.42, Casa Hirscher, stema Huniazilor şi fresca Fecioarei Maria cu Pruncul în compania Sfântei Varvara din Biserica Neagră sunt mărturii elocvente ale influenţei renascentsimului asupra Braşovului de altădată. (Fresca realizată între anii 1476şi 1490 cuprinde şi stema lui Hunyadi Mătyás precum şi a soţiei lui Beatrix de Aragonia.) Iar Poarta Ecaterina este singura poartă renascentistă din Transilvania ? după cum a afirmat architectul braşovean, laureat al Premiului Herder, Günther Schuller.
Muzicianul Valentin Greff Bakfark
Personalitatea braşoveană care se leagă cel mai mult de cultura renascentistă este muzicianul Valentin Greff Bakfark. Născut în Braşov în jurul anului 1526 a ajuns primul şi pentru foarte mult timp singurul muzician transilvănean de talie europeană. A fost printre primii artisti care a folosit in creatiile sale elemente ale cantecului traditional transilvanean. A cantat la curtea regala a Frantei si Poloniei, in Germania, Italia, Austria cât şi la palatele lui Szapolyai János şi János Zsigmond. Deşi a părăsit Braşovul la vârsta de 7 ani, a fost trimis de către sfatul Braşovului la curtea regelui Szapolyai János, niciodată nu şi-a negat originile. S-a declarat braşovean şi în testamentul scris la apogeul vieţii.
A fost un virtuoz al lăutei. Fanteziile şi intabulaturile sale sunt greu de cântat, presupun a technică desăvârşită din partea artistului. Polonezii şi astăzi spun despre cei care se angajează la a realiza un lucru imposibil, că ?Joacă la lăută după Bakfark.?
Luthistul din Debrecen
Cel care s-a angajat şi a reuşit să transmită ideile renascentiste ale lui Valentin Greff Bakfark la Braşov a fost luthistul din Debrecen, Béke Csaba.
Béke Csaba a afirmat pentru Inside Braşov: ?Arta lui Bakfark este o artă modernă, care atinge sufletul omului avid de frumos şi în seculul al XXI-lea. Muzica de lăută a lui bakfark este la fel de vie, la fel de contemporană ca şi creaţiile lui Shakespeare.?
Béke Csaba a cântat şi piese pe care reformatorul Johannes Honterus le a notat şi le a tipărit.
Aprecieri despre Braşov
Despre Braşov luthistul din Debrecen a avut numai cuvinte de admiraţie: ?De mult voiam să ajung în oraşul în care s-a născut Valentin Bakfark şi a activat Johannes Honterus. Credeam că voi ajunge ca turist. Invitaţia de a cânta pe scena Centrului Cultural Reduta a fost un dar divin. Oraşul este deosebit de frumos, păstrează încă aerul goticului, renascentismului. Este un oraş european ca şi muzica lui Bakfark? ? a declarat pentru Inside Braşov Béke Csaba.
Anul renascentismului în Braşov va continua cu un spectacol de cântece şi dansuri susţinută de Ansamblul Maroş din Târgu Mureş la data de 15 martie.
Attila AMBRUS
