Comuna Caţa este situată în partea de nord a judeţului Braşov, în sud-estul Podişului Transilvaniei. Aşezarea sa geografică, la interferenţa colinelor Târnavelor cu masivul vulcanic al Perşanilor, în Depresiunea Homoradelor, pe râul Homorodul Mare, oferă celor ce o vizitează un cadru feeric, de neuitat. Zona este nepoluată, motiv pentru care mulţi o preferă pentru turismul liber, turismul antistres şi turismul în fermă sau la gospodăriile populaţiei.
?Katzendorf? ? satul pisicilor
Primii colonialişti saşi au fost aduşi în Transilvania la mijlocul secolului al XII-lea, iar primul document cate vorbeşte despre ei datează din anii 1192-1194. Satul Caţa a fost menţionat documentar, prima oară în anul 1299, iar originea denumirii de Caţa se trage din cuvântul german ?Katzendorf? ? satul pisicilor, etimologia cuvântului pornind de la cotele de piei de pisici sălbatice pe care populaţia săsească trebuia să le dea cu regularitate Curţii Regale maghiare.
Exodul saşilor
Primarul comunei Caţa, Ştefan Isopel, ne-a declarat că comuna este formată din cinci sate: Caţa, satul de reşedinţă, Beia, Drăuşeni, Paloş şi Ioneşti. Populaţia este formată din români (majoritatea), maghiari, germani, rromi şi alte naţionalităţi. Dacă pe vremuri saşii aici erau majoritari, în prezent mai există doar o singură familie. ?Mare parte a saşilor au plecat înainte de 1989, majoritatea dintre ei plecând după Primul Război Mondial. După 1990, au plecat aproape toţi. Interesant este faptul că din cei care au plecat după 1990 se întorc acasă: unii în concediu, iar vârstnicii în vacanţă?, ne-a declarat primarul.
În zonă mai pot fi vizitate patru biserici ortodoxe, una unitariană şi două evanghelice.
Vechile cetăţi săseşti
Ceea ce atrage atenţia în fizionomia localităţilor comunei Caţa sunt vechile cetăţi săseşti, fortificate în jurul bisericilor. La Caţa, în centrul comunei, se află o biserică evanghelică cu cetate fortificată, construită în secolul al XII-lea, ca o basilică romanică. În această bisericăşi-au păstrat saşii cele şapte scaune, în semnele venirii lor aici. De asemenea, în satele Beia şi Drăuşeni se găseşte câte o cetate săsească fortificată în jurul bisericilor, construite iniţial cu scop de apărare împotriva invaziilor din secolele XIV-XVI.
Proiecte de viitor
Primarul comunei Caţa, Ştefan Isopel, ne-a declarat că printre proiectele de viitor se numără alimentarea cu apă a comunei Caţa, prin colectarea de izvoare proprii: ?S-a început un foraj între localităţile Paloş şi Beia. Aşteptăm rezultatele, iar anul acesta lucrăm doar la detaliile tehnice. Aş vrea să menţionez faptul că aici nu există poluare, motiv pentru care pârâul Homorodul Mare conţine peşte. Ca zone de atracţie aş aminti dealurile, dintre care Gherghelăul, înalt de 900 m, care conţine faună şi floră de excepţie, împrejmuit de păşuni şi terenuri agricole?.
Patrimoniul cinegetic
Comuna Caţa face parte din Ocolul Silvic Rupea, formă juridică de stat, motiv pentru care există repartizată cotă de vânătoare. Cei împătimiţi în acest sport pot participa, cu respectarea legilor în vigoare, la partide de vânătoare de căpriori, mistreţ, urs, vulpe, lup sau iepuri.
Zona permite organizarea de excursii de o zi, turiştii se pot caza în gospodăriile populaţiei, pot beneficia de foc de tabără, pot gusta gastronomia specifică zonei şi pot face plimbări călare prin împrejurimi.