Comuna Viştea este situată într-o zonă monumentală. La miazăzi, în depărtări, se zăresc Munţii Făgăraşului, iar la nord îşi face loc râul Olt. Clima aspră, specifică zonei, oferă comunei în aceeaşi măsură câmpia înflorită, secerişul grâului şi munţii acoperiţi de zăpadă. Comuna Viştea din judeţul Braşov cuprinde satele Viştea de Sus, Viştea de Jos, Viştişoara, Olteţ şi Rucăr. Numele comunei înseamnă în limba slavă ?loc frumos?. Unii cercetători consideră că cuvântul Viştea este de origine dacică şi înseamnă ?loc depărtat?.
Relieful zonei
Comuna Viştea cuprinde o paletă largă de relief ce se desfăşoară pe trei trepte: munţi, dealuri şi câmpie. Întreg masivul muntos, numit Viştea Mare, este străbătut de râul cu acelaşi nume şi este modelat de roci dure, constând într-o gamă variată de şisturi cristaline. Treapta dealurilor este cel de-al doilea etaj geografic şi este format din zona colinară înaltă, satul Viştişoara, şi zona colinară premontană, satul Viştea de Sus şi dealurile Rucărului. Zona de câmpie se întâlneşte în partea nordică a comunei, în satele Olteţ şi Rucăr, situate de o parte şi de alta a râului Olt.
Relieful variat, condiţiile climatice şi caracteristicile solului au determinat o vegetaţie diversificată: alpină, lemnoasă, forestieră (păduri de răşinoase, de fag şi de stejar).
Istoria comunei
Istoria comunei Viştea se pierde în negura timpului. Prima atestare documentară a satelor Viştea datează de la începutul anului 1400, din timpul domnitorului Mircea cel Bătrân. Cel mai vechi document care s-a păstrat şi în care apare numele Viştea datează din 1511. Începând cu secolul XVI, numele Viştea şi locuitorii ţinutului apar menţionaţi în numeroase scrieri istorice. Fiecare sat are o istorie proprie. Satul Olteţ, deşi este cel mai mic sat de pe raza comunei, a avut o istorie zbuciumată.
Păstrarea tradiţiilor
În comuna Viştea există cinci biserici ortodoxe. Portul popular din Viştea este practic şi frumos. Îmbrăcat acum numai la ocazii de sărbătoare, acesta este o mândrie pentru localnici. Jocul popular a stat în mijlocul multor obiceiuri ale localnicilor din Viştea. În 1939, a avut loc în Suedia, la Stockholm, Congresul Internaţional al ştiinţelor etnografice şi al dansurilor populare, la care a participat ca reprezentantă a României formaţia de dansuri din Viştea de Jos, care a ocupat locul I. De atunci, în sat şi în întreaga comună, dansurile populare au avut o importanţă deosebită. Chiar dacă mai sunt puţini tineri în sat, tradiţia moştenită de la strămoşi se păstrează prin dansurile populare. Se joacă sârba, hodoroaga, haţegana etc. În prezent, se mai păstrează câteva obiceiuri: colindatul cetei de feciori în ajunul Crăciunului şi colindatul Irozilor, pe 25 decembrie.
Zonă turistică şi de agrement
Relieful comunei Viştea reprezintă un punct turistic deosebit de important pentru Ţara Făgăraşului şi pentru judeţul Braşov. Din satele Viştişoara şi Viştea de Sus se pot urma diverse trasee montane cu destinaţie creasta Munţilor Făgăraş. Conform strategiei de dezvoltare durabilă 2005-2015 a comunei Viştea, actualul sat Viştişoara urmează să fie dezvoltat ca localitate turistică şi de agrement. ?Deja un investitor a propus un plan pentru amenajarea în zona Viştişoara a unui complex agroturistic care să conţină o păstrăvărie cu 25 de lacuri, terenuri de agrement sportiv, o şcoală de fotbal şi un hotel.
În ceea ce priveşte dezvoltarea economică, urmează a fi exploatat potenţialul agroturistic în zona de munte, dezvoltarea de activităţi de producţie alimentară şi promovarea produselor ecologice. Acest lucru s-a realizat deja la Rucăr, Olteţ şi Viştea de Jos. O parte din proiectele Primăriei sunt în curs de realizare. Turismul poate reprezenta pentru Viştea o punte de lansare economică şi socială, benefică atât locuitorilor, cât şi celor care doresc să investească în comună?, a declarat primarul comunei Gheorghe Tabără.
