Comuna Şinca este cea mai mare comună din Ţara Făgăraşului şi cuprinde 6 sate: Şinca Veche ? centrul de comună, Perşani, Şercăiţa, Ohaba, Bucium şi Vâlcea. Cei care doresc să viziteze aceste locuri găsesc aici un patrimoniu de excepţie, interesant şi mistic.
Teritoriul administrativ al comunei se întinde de la m-ţii Perşani, în partea de nord şi est, până la m-ţii Făgăraş, în partea de sud, cu o largă deschidere spre depresiunea Făgăraşului în partea de vest. Dealurile brăzdate de numeroase cursuri de apă, luncile înguste, zona montană cu suprafeţe întinse de pădure, formate în principal din făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase, munţii cu înălţime medie şi masivul Ţaga, cu o înălţime de 1.648 m, fac întreaga zonă extrem de atractivă.
Scurt istoric
Primele atestări arheologice datează din neolitic. Se ştie că drumul roman care lega antica Cumidava (Râşnov) de Dacia Superioară trecea prin Şinca Veche.
Prima menţiune documentară a localităţii Şinca Veche este legată de Ţara Românească şi, ca majoritatea documentelor Evului Mediu, se referă la proprietăţi sau privilegii boiereşti.
Din 1989 până în prezent, Şinca a dovedit că vrea o deschidere spre valorile civilizaţiei occidentale, dar şi de promovare a acestor locuri miraculoase, unice în lume: mănăstirea săpată în stâncă, globurile strălucitoare, cristale de comunicare cu lumea de dincolo, corul din cer.
Manastirea Săpată în Stanca
Radu Muntean, primarul comunei Şinca, ne-a declarat că Primăria este situată în Şinca Veche, toate cele şase sate fiind populate de români care şi-au căutat istoria. Mărturie stă Templul Ursitelor ? Mănăstirea săpată în stâncă, despre care se spune că este locul in care se implinesc dorintele bune şi curate.
?Acest templu era numit, de altfel, de unii localnici Manastirea Ursitelor sau, mai nou, Templul Ursitelor. Se spune că este bine sa-ti spui dorintele si sa te rogi pentru implinirea lor in Manastirea Ursitelor in trei zile ale anului: Sfantul Gheorghe, Lasata Secului de Pasti si de Schimbarea la Faţă?, a povestit primarul.
Globurile stralucitoare
Pe filmele aparatelor de fotografiat apar uneori imagini luminoase - care in momentul fotografierii nu sunt vizibile cu ochiul liber - sub forma unor globuri stralucitoare, de dimensiuni diferite, cu un centru alb intens si cu margini translucide. Nu se poate spune prin ce fenomen apar aceste sfere de lumina, dar ele nu fac decat sa demonstreze ca aici se produc intr-adevar - in anumite momente - fenomene energetice inca necunoscute, comparabile cu cele din celebra padure Baciu, de langa Cluj.
Cristale de comunicare cu lumea de dincolo
Se vorbeste foarte mult despre niste cristale de cuart, prin intermediul carora cei din vechime ar fi comunicat din aceasta pestera cu ?lumi superioare? ori cu fiinte din alte dimensiuni. Se spune că o camera de filmat a unui reporter s-a comportat bizar şi s-a constatat ulterior că a înregistrat imagini pe care nici el si nici ceilalti nu le vazusera in pestera la momentul filmarii: un diamant de o marime apreciabila, o silueta invesmantata intr-o mantie inchisa la culoare, iar in planul indepartat o mână luminoasă. Aceasta caseta a fost vizionata de mai multi martori, la momentul respectiv.
Unii vizitatori susţin că au auzit un cor din cer, bărbătesc, ca de patru-cinci voci, deosebit de melodios, cu muzica bisericească.
Moara de apă
Cei care doresc să viziteze aceste locuri mai pot vizita pe lângă Templul Ursitelor şi şapte biserici ( în 6 se oficiază slujbe religioase), o mănăstire (Mănăstirea Bucium), trei case de rugăciune şi moara de apă din satul Ohaba, moară care a fost construită în 1873 şi încă mai funcţionează.
