Balul portului popular la Rupea
|
|
?Balul Portului Popular? este un eveniment care oferă posibilitatea retrăirii, pentru o seară, a atmosferei din trecut, la care omanenii din sat îmbrăcau şi purtau cu mare cinste costumul popular, cântau cântece învăţate de la părinţi şi bunici şi jucau jocurile populare învăţate la hora satului.
Participanţii la acest bal sunt locuitorii din Rupea, care poartă costume populare specifice zonei, pe vârste şi statut social, în cadrul comunităţii tradiţionale. Sentimentele naţionale curate însufleţesc această manifestare. Participanţii mărturisesc că atunci când îmbracă costumul tradiţional devin puternici şi demni.
Palmaresul ansamblului folcloric
Prima ediţie a Balului Portului Popular din Rupea a avut loc în anul 1970. În fiecare an, în pragul primăverii, sala ?Plugarul?, a Casei de Cultură din Rupea, răsună plină de veselie, cântec şi joc. Anul acesta, balul se află la a 36-a ediţie. An de an, ansamblurile folclorice din localitate au fost invitate să participe la diferite evenimente, inclusiv la Muzeul Cotroceni, ?Cerbul de Aur?, Muzeul satului sau Festivalul Internaţional de Folclor ?Pe Mureş şi pe Târnave?.
Sufletul activităţilor culturale este directorul Casei de Cultură din Rupea, Constantin Gheorghe, care are peste 40 de ani de activitate în cultură.
Sprijinul Primăriei
Directorul casei de Cultură din Rupea, Constantin Gheorghe, a spus că toate acestea nu s-ar fi realizat fără primarul Flavius Dumitrescu, care a contribuit la realizarea costumelor populare, după portul autentic. Cu prilejul balului, până şi spectatorii din sală se îmbracă în port popular. De aceea, evenimentul poartă denumirea de ?Balul portului popular?.
Lada de zestre
Manifestarea prilejuieşte retrăirea unor creaţii artistice-folclorice care se concretizează într-un spectacol în care rasună cântece tradiţionale şi patriotice interpretate de fanfara ţărănească, corul mixt-ţărănesc al casei de cultură (emblema Balului Portului Popular de la Rupea), solistul instrumentist Gheorghe Radu, precum şi prestigiosul Dumitru Fărcaş.
?Este o datorie şi o obligaţie morală de a umbla la lada de zestre şi de a purta cu cinste şi mândrie hainele sşi podoabele portului rupean. Manifestarea se încheie în zorii zilei, după ce condurii se vor fi tocit de atâta dans şi joc, cu o impresionantă ?Horă a Unirii? însoţită de cântecul ?Hai să-ntindem hora mare!? de la Alba-Iulia?, a declarat Constantin Gheorghe.
Portul autentic
Primarul oraşului Rupea, Flavius Dumitrescu, a declarat: ?Nu avem cum să stăm deoparte atunci când avem un patrimoniu cultural atât de bogat. Aici se mai păstrează încă portul autentic, diferit în rândul femeilor şi anume: de fată, de tânără căsătorită, de femeie măritată matură, de bătrână şi de bătrână-bătrână. La bărbaţi este la fel. Până şi împodobirea capului diferă. Avem o bătrânică în localitate, d-na Suma, căreia toată lumea îi spun mama-tatii. Ea este cea care se ocupă de împodobirea tuturor femeilor la cap. Nu ştim ce ne vom face atunci când ea nu va mai fi. Cu atât mai mult, aceste tradiţii trebuie transmise din tată-n fiu şi valorificate. În acest an, pe scena Casei de Cultură din Rupea vor urca peste 100 de artişti, toţi din Rupea. Participă toată suflarea oraşlui, indiferent de naţionalitate. Cei care doresc să participe la un eveniment cultural tradiţional din Rupea, îi aşteptăm cu drag şi sigur nu vor regreta?.