Migraţia făgărăşenilor în America
|
|
Serviciul Cultură Tradiţională Brașov a organizat o expoziție inedită în foaierul Centrului Cultural „Reduta” – „ Povestea unor familii din Ţara Făgăraşului” care să reconstituie, prin intermediul fotografiei, dar şi a altor documente vechi, viaţa unor familii făgărăşene din localitatea Lisa şi din satele aparţinătoare acesteia, Pojorta şi Breaza.
Cartea de zestre
Proiectul cuprinde colaje cu fotografii, documente originale, cele mai interesante fiind: cartea de zestre de la 1868, pașaport de la 1931, carnet de asigurat de la 1935, dar şi obiecte personale aparţinând membrilor familiilor a căror istorie este reconstituită. Publicul a fost foarte curios să afle istoria familiilor Ciungara, Ganea, Negrea, Haşu, Găzdacu şi Cârje și a urmărit trei importante episoade - migraţia făgărăşenilor în America la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, contribuţia acestora la realizarea Marii Uniri de la 1918 şi Rezistenţa Anticomunistă din Munţii Făgăraş.
Făgărășeni fugiți în America
Adrian Vălușescu, șeful Serviciului Cultură Tradiţională Brașov a declarat: „Migraţia făgărăşenilor este trecută în statisticile ungare începând cu anul 1899. În perioada 1899-1913, în America, au emigrat peste 9.000 persoane provenite din Ţara Făgăraşului, cauzele acestei ample mişcări sociale fiind după cum arăta Alexandru Bărbat în lucrarea „Dezvoltarea economică a Ţării Oltului”, „mediul natural sărac şi surplusul de populaţie”.
Rezistența anticomunistă
În cadrul expoziţiei regăsim o serie de documente, fotografii şi date istorice care relevă contribuţia locuitorilor comunei la realizarea Marii Uniri de la 1918.
În ceea ce priveşte Rezistenţa Anticomunistă din Munţii Făgăraş (1948-1957, una dintre cele mai de durată rezistenţe din România), elocventă este istoria familiei Haşu - fraţii Andrei şi Gheorghe şi sora acestora, Victoria.