În comuna Mândra, județul Brașov, obiceiurile și tradițiile sunt promovate într-un mod inedit/autentic: prin șezători, întâlniri cu femeile satelor învecinate, prin amintiri depănate/povestite, auzite de la bunicii și străbunicii din satele învecinate, în general din satele din Țara Făgărașului. În acest material vom promova un obicei preluat de Gabriela Bularca, meșter popular în arta tradițională a croșetatului, care a ascultat o poveste impresionantă, despre Povestea firului de lână, auzită de la verișoara ei, Elena Bularca.
Povestea firului de lână
"Într-o noapte s-a terminat firul de lână din suveică. Bătrâna s-a ridicat de la război, şi-a spus rugăciunea şi s-a pus să doarmă. Nu s-a mai trezit niciodată. Prietenele ei au plâns-o câteva zile, apoi una dintre ele s-a luminat brusc: Fetelor, Măria o plecat să îmbrace Raiul cu ţesături de-ale noastre. Câteva săptămâni mai târziu, alta se pregătea de ducă. Suratele stăteau înlăcrimate la căpătâiul ei: Nu mai plângeţi, tu! Mă duc să-i duc Măriei nişte ştergare cu rujuliţe (prosoape cu motive populare), ca să gătim Cerul. Veto, când vii să iei şi tu câteva chindeauă cu dantele, că degeaba le ţii la naftalină în ladă, aici nu ţi le mai preţuieşte nimeni şi ţi le mânâncă moliile! Veta îi zâmbeşte printre lacrimi: Grăbeşte-te soro că, dacă mai stai mult, te prinde noru-ta din urmă şi umple Raiul de plastice, zice Veta."
Muzeul din cer
Povestea este impresionantă, cu atât mai mult cu cât femeile din sat au plecat la cele veșnice, dar dragostea lor pentru firul de lână și arta folclorică, realizată cu el, a continuat dincolo de cer. Se pare că ele au realizat un muzeu în cer, în care firul de lână este așezat la loc de cinste. Elena Bularca povestește mai departe: "S-au dus toate, pe rând. Au umplut lumea cealaltă cu frumuseţi fără seamăn, în timp ce lumea asta, de pe pământ, aproape s-a golit de ele. Meșterițele din cer, din când în când ne mai trimit şi nouă câte un model, pe care să îl facem icoană."
Muzeul de Pânze şi Poveşti
Toate aceste povești sunt depănate în Muzeul de Pânze și Povești din comuna Mândra, unde se organizează șezători în aer liber și unde se află muzeul propiu-zis, în care sunt adunate mii de piese din tezaurul folcloric din Țara Făgărașului, din care nu lipsesc fotografii vechi, mobilierul ce se afla odinioară în satele de la poalele Munților Făgăraș, costumul popular românesc, icoanele pe sticlă, care împodobeau altădată interiorul caselor și, nu în ultimul rând, uneltele folosite în gospodărie.
