Floriile și Paștile în Transilvania
|
|
Cea mai mare sărbătoare creştină la români, ţinută şi de etniile conlocuitoare din Transilvania, este Învierea Domnului - Paştile, înaintemergătoare fiind Floriile, precedată de Rusalii. În acest an, Paștile sunt sărbătorite în același timp și de creștinii ortodocși și de cei catolici, fapt ce aduce lumina deodată de la Mormântul Mântuitorului, din Țara Sfântă. Tot creștinul face ouă roșii, păstrează tradițiile cu Mielul Pascal și toată lumea se pregătește să întâmpine Învierea Domnului cu post și credință.
Duminica Floriilor
Duminica Floriilor reprezintă reînvierea naturii, simbol al primăverii creștine. În mediul rural, mai există obiceiul ca fetele să pună busuioc sub pernă, în noaptea de Florii, să fie ca florile de frumoase și să fie iubite de feciori. Există obiceiul ca oamenii să fie atenți la această zi, deoarece se spune că așa cum este vremea în ziua de Florii, așa va fi și în ziua de Paști. Cei care au urmărit cum este această zi spun că de fiecare dată s-a adeverit. La biserică, preotul împarte crenguțe sfințite de salcie, pe care credincioșii le iau acasă ca să îi apere de rele și de primejdii. Crenguțele sunt păstrate la icoană tot timpul anului.
Ouăle de Paşti
E de ajuns să se observe ceremonialul pascal pentru a înțelege cât de solidară e natura cu misterul cristologic, cu Răstignirea, cu moartea, cu Învierea. Natura întreagă renaște triumfătoare prin Învierea lui Isus. Oul Pascal, substitut al divinității primordiale, este înfrumusețat prin vopsire și încondeiere în săptămâna patimilor. Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, oul este ales la miezul Părăsimilor, ziua de miercuri din mijlocul postului mare, este vopsit în Joia Mare pentru a fi ucis prin lovire violentă în cap și mâncat sacramental în ziua de Paști. Prin acest scenariu ritual, cei vechi credeau că timpul și spațiul înconjurător mor și renasc împreună cu divinitatea.
Mielul Pascal
Mielul de Paşti reprezintă un simbol al purității și jertfei. Creștinii mănâncă la masa de Paște preparate diverse din carne de miel: borș de cap de miel, friptură, miel cu spanac, stufat de miel, ca să nu mai vorbim de drobul de miel.
Atât românii, cât și maghiarii și germanii (sașii) din Transilvania, după ce merg la biserică de Paști, vin acasă și ciocnesc ouăle roșii și mănâncă cu plăcere preparatele pregătite special pentru masa festivă de Paști. La maghiari și la sași există obiceiul să meragă cu stropitul a doua zi de Paști, obicei ce a fost preluat și de românii din Transilvania.
