Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 138-141
Ianuarie-Aprilie 2016

Colonie de castori, la Braşov
Beaver colony in Brasov
Die Biberkolonie in Kronstadt
Hódpopuláció Brassóban
Gala Premiilor Anului 2015 în Cultură
Cultural Awards for 2015 Gala
Kultur-Preisgala 2015
A 2015-ös év kulturális díjainak gálája
Artizani braşoveni
Artisans from Brasov
Kronstädter Handwerker
Brassói kézművesek
Paştele Catolic
Catholic Easter
Katholische Ostern
A katolikus húsvét
Târgul Mărţişorului
Martisor (trinket worn in honour of March 1rst) Fair
Märzchen-Ausstellung
Márciuska vásár
Câșlegile și pețitul fetelor
Shrovetide and girls wooing
Die Vorfastenzeit und der Heiratsantrag
Leánykérések ideje
Feldioara: Agenda culturală 2016
Feldioara: Cultural Agenda for 2016
Marienburg: Kulturagenda 2016
Kulturális rendezvények 2016
Ghimbav: Balul portului popular
Ghimbav: Traditional clothing ball
Weidenbach: Der Trachtenball
Vidombák: Népviselet bálja
Hărman, tradiţii autentice
Harman, genuine traditions
Echte Traditionen in Honigberg
Hermány, élő hagyományok
,,Roata în flăcări", la Şinca Nouă
,,Wheel on fire" at Sinca Noua
"Flammenrad" in Şinca Nouă
Tűzkerék Újsinkán
Teliu, vatră culturală
Teliu, a cultural hearth
Teliu als Kulturstätte
Keresztvár ? kulturális központ
"Gânduri în lemn"
"Wooden thoughts"
"Gedanken in Holz"
Fába vésett gondolatok

Despre Brașov Cultură și tradiții Arhiva Redacția Contact

Câșlegile și pețitul fetelor





     



În lumea satului, prin "câșlegi" se înțelegea perioada în care ne aflăm acum și anume ce ține de la sărbătorile de iarnă până la începutul Postului Mare sau al Paștilor. Mai demult, în satele din Transilvania, în acest timp se făceau cele mai multe nunți. În primul rând fetele și feciorii se întâlneau și se cunoșteau în șezătoare, care debuta la începutul postului Crăciunului și continua în câșlegi, până aproape de primăvară. Aici feciorii veneau seară de seară și își puneau fiecare ochii pe fata care era mai frumoasă sau mai harnică. Dacă și fata îl plăcea urma pețitul și apoi nunta.

Hora satului

Un alt mijloc de apropiere între tineri era și hora satului sau jocul, ce se făcea la Crăciun, Anul Nou, Bobotează sau în fiecare duminică din Câșlegi. Aici fetele urmăreau dacă feciorii se știu bine purta. La rândul lor, feciorii erau atenți dacă fetele "nu-s forobrază, dacă-s deștepte la vorbă și cum li-i statu? ".
În judeţul Braşov, acest obicei se ţine în zona Rupea, Ţara Făgăraşului şi chiar şi în Ţara Bârsei. Tradiţia se referă la peţitul miresei şi la evenimentele premergătoare nunţii pe care le face mirele la cerutul miresei.

Foaia de zestre

Etnofolcloristul Ioan Pumnea ne-a declarat: "Acest obicei are două aspecte: când părinţii băiatului se duc la peţitul miresei, la învoială, adică pentru încheierea logodnei tinerilor şi când părinţii băiatului întocmesc Foaia de Zestre şi proiectează nunta şi, al doilea aspect, când urmează cerutul propriu-zis, când stareţul ? un fecior, cere mireasa în numele mirelui. Alaiul este format din oastea miresei şi a mirelui, mirele fiind considerat împărat, deoarece el reprezintă cel mai important personaj al momentului."

Cântecul miresei

Când alaiul mirelui se duce să ia mireasa, însoţit de naşi şi de oastea mirelui, el spune că "a dat de o floare pe care o scoate din rădăcină şi o duce la el în grădină". De obicei, mirele este păcălit şi i se dă o mireasă "bătrână", o femeie care trebuie să fie plătită până i se dă mireasa adevărată. Înainte ca mireasa să plece la biserică, unde se face cununia religioasă de unire a celor doi îndrăgostiţi, la casa miresei se cântă cântecul de rămas bun "Ia-ţi mireasă ziua bună".






PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov