În anul acesta, Paștele catolic este sărbătorit în data de 27 martie. Catolicii calculează data Paștelui bazându-se pe luna plină ecleziastică, calculată pe baza unor tabele orânduite de biserică și se bazează pe o dată fixă pentru echinocțiul de primăvară.
Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan ? a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Paştele la maghiari
Balint Lenke, de religie reformată, după căsătorie de confesiune unitariană, ne-a declarat: "Nu numai catolicii sărbătoresc Paştele pe 27 martie, ci şi cei care sunt Reformaţi, Unitarieni sau Evanghelici. Maghiarii sărbătoresc Paştele aşa cum Iisus a făcut ultima cină, se înconjoară masa în biserică pe care se află pâine şi vin. Credincioşii participă la slujba religioasă şi se citesc pasaje din Biblie. Tradiţia se practică şi astăzi şi cel mai important moment este "stropitul", a doua zi de Paşti când băieţii merg la fete, le stropesc să nu se ofilească, să nu îmbătrânească şi, în schimb, ei primesc pălincă, ouă roşii şi prăjituri. Toată lumea pregăteşte şi mănâncă miel de Paşti, specialitatea fiind coaste umplute tradiţional."
Paştele la germani
Comunitatea germană din Braşov acordă o atenţie deosebită Învierii Domnului - Sărbătoarea Paştelui, sărbătoare pe care o asociază cu primăvara. Retrezirea naturii la viaţă simbolizează noua viaţă pe care creştinii au câştigat-o prin crucificarea şi Învierea lui Iisus. Germanii ţin foarte mult să aibă o masă bogată, ouă roşii şi colorate, aşteaptă să vină "Iepuraşul" şi copiii aşteaptă să primească multe cadouri.
"Stropitul" este practicat de germani de toate vârstele. Acest obicei își are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. În a doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite.
Ouăle încondeiate
Barko Etelka, din Săcele, judeţul Braşov, foloseşte tehnica tradiţională de scriere cu ceară caldă a ouălor de Paşti. Ea a reuşit să realizeze 150 de modele de ouă încondeiate. Este apreciată pentru întreaga sa creaţie şi pentru faptul că este un păstrător şi transmiţător de tradiţii maghiare generaţiilor viitoare. De 45 de ani încondeiază ouă şi înaintea sărbătorilor de Paşti împarte această taină creativă şi cu alţi oameni. Fiecare ou are un model diferit, dar şi o poveste pe măsură. Dragostea este ingredientul pe care îl foloseşte pentru a realiza un model perfect.