,,Roata în flăcări", la Şinca Nouă
|
|
Centrul Cultural Reduta, prin Serviciul Cultură Tradițională, a organizat obiceiul tradiţional "Roata în flăcări" sau "Strigarea peste sat", prin grija tinerilor din Şinca Nouă, cu sprijinul Primăriei şi a Consiliului Local al comunei Şinca Nouă. Roata în flăcări este un obicei tradiţional ce se desfăşoară la cumpăna dintre iarnă şi primăvară, este cel cu care se încheie "Câşlegile" şi începe Postul Paştelui. Tinerii se adună în centrul satului, pornesc cu alai, însoţit de taraf, în faţă sunt conduşi de trei tineri călare şi ajung la gazdă, unde fac un popas, sunt serviţi cu rachiu şi prăjituri şi se încinge un joc tradiţional pe cinste.
Strigatul peste sat
Strigatul peste sat este considerat de către cercetători "o instanţă judecătorească". La lăsarea întunericului, tinerii se adună pe culmile dealurilor, se împart în două grupuri care "strigă peste sat", aducând la cunoştinţa sătenilor numele fetelor care se ţin "încoronate", fac haz pe seama fetelor rămase nemăritate şi pe seama feciorilor tomnatici. După scurtul dialog dintre cele două grupuri, tinerii aprind paiele cu care au fost învelite roţile şi le dau acestora drumul la vale. Acesta reprezintă elementul central al ceremonialului şi simbolizează reînnoiea şi purificarea timpului, dar şi curăţirea sufletului.
Roata, simbol solar
Roata, simbol solar, semnifică evoluţia ciclică a timpului, iar focul este elementul purificator. Toţi tinerii sunt îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale şi ei sunt cei care sunt implicaţi în acest obicei. Fetele doar îi însoţesc până la gazda unde băieţii pregătesc roţile. Tinerii pornesc cu roţile pe umeri şi se îndreaptă cu ele spre dealurile de la marginea satului, unde le dau foc, după care le dau drumul aprinse la vale. După consumarea ceremonialului, tinerii se întâlnesc cu fetele la Căminul Cultural unde Ansamblul folcloric din localitate susţine un spectacol.
Legământul cu pădurea
Un alt obicei ce urmează să aibă loc la Şinca Nouă este "Legământul cu pădurea", obicei revigorat după o cercetare etnografică. Este cunoscut şi sub numele de "Descântecul pădurii", legământ specific Ţării Făgăraşului, practicat în satele de sub munte: Şinca, Şercăiţa, Lisa, Drăguş, Viştea, Ucea.
Ioan Tunsoiu şi Felicia Irimia, din Şinca Nouă, ne-au declarat că fiecare sat din Ţara Făgăraşului se distinge prin floarea pe care bărbaţii o poartă pe căciulă, obligatoriu la toate sărbătorile. În Şinca Nouă, floarea, numită "Vrâstă", este compusă din pene de gâscă, pene de păun, flori colorate şi tricolor. Vara, fiind cald, căciula este înlocuită cu pălăria, care trebuie să fie împodobită cu "Vrâstă".
Dorin Duşa
