Noaptea de Sânziene la Şirnea
|
|
Primăria comunei Fundata în colaborare cu Consiliul Judeţean Braşov, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov, Asociaţia "Pro Şirnea" şi Şcoala Generală Şirnea au organizat, în 23 - 24 iunie, "Noaptea de Sânziene", care s-a desfăşurat la Muzeul Expunerii din Şirnea. Simultan, Sânzienele s-au desfăşurat în mai multe localităţi din judeţ, fiind una din cele mai îndrăgite sărbători populare româneşti. Cu acest prilej, obiceiurile, tradiţiile şi zânele bune amintesc de faptul că florile au puteri tămăduitoare.
Florile tămăduitoare
Etnofolcloristul Ioan Pumnea a declarat: ?Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica se sărbătoreşte de naşterea Sf. Ioan Botezătorul şi poartă denumirea după floarea de Sânziene, care are floare galbenă şi albă, în formă de cruce şi înfloreşte în preajma sărbătorii de solstiţiu de vară. Primăvara astronomică, care a început în martie, se termină şi începe vara, când se împlinesc natura, culturile, florile. Este apogeul florilor şi al semănăturilor, fiind ziua cea mai lungă din an. Din ziua de Sânziene, spicul intră pe rod, în special la grâu, orz, ovăz. În această zi florile au cea mai mare valoare tămăduitoare şi cel mai puternic miros. Începând cu a doua zi după Sânziene, ele încep să-şi piardă din puterea tămăduitoare, îşi pierd mirosurile şi încep să se usuce, exact cum paiul semănăturii începe să se îngălbenească şi să se usuce".
De Sânziene, cucul tace
Păsările, cerul şi natura sunt influenţate de Sânziene. De exemplu, cucul începe să cânte la 25 martie şi la Sânziene încetează să mai cânte. Legenda spune că în această zi, el a ciugulit un bob de orz cu care s-a înecat şi a amuţit. Un alt fenomen face referire la seara dinainte de Sânziene când apare pe cer, pentru prima dată în an, constelaţia Găinuşa cu puii. Tot din ziua de Sânziene apar şi licuricii.
Prof. Radu Frunteş ne-a declarat: "Se spune că în noaptea de Sânziene florile se îmbrăţişează cu stelele, este o iubire cosmică, au o forţă eterică maximă şi puteri tămăduitoare. Noi când eram copii culegeam bucheţele de flori, în noaptea de Sânziene dormeam cu ele sun pernă, şi a doua zi mama le punea la o icoană, iar peste an, când eram bolnavi, mama ne spăla cu acele flori".
Obiceiuri şi tradiţii
În această zi, se culeg florile de sânziene, se împletesc în coroniţe, iar fetele le aruncă pe acoperişurile caselor. Cu cât coroniţa se opreşte mai aproape de vârful casei este semn că fata respectivă se căsătoreşte mai repede. Tot în această seară, fetele agaţă coroniţe la streşinile caselor şi buchete de flori de câmp în gospodărie, pentru noroc, belşug şi alungarea necazurilor. Mai există obiceiul ca florile să fie folosite la îmbăierea nou-născuţilor, pentru că alungă bolile şi relele. Fetele îşi mai fac legături din flori cu care se leagă peste mijloc. Se spune că aceste legături iau durerile de mijloc. Înainte, în această noapte, fetele ieşeau pe câmpuri, dezbrăcate, prin rouă, care se crede că este binefăcătoare şi aducătoare de sănătate.
