Strigarea peste sat la Şinca Nouă
|
|
În comuna Şinca Nouă, obiceiurile şi tradiţiile reprezintă un fenomen, care predomină timpul şi transmite tinerei generaţii magia locului şi încărcătura culturală, simţită până şi în arborii pădurii. Localnicii trăiesc împreună cu natura, alături de simbolul focului, sacru, magic. Un obicei ce încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă este « Strigarea peste sat », care mai poartă denumirea de « Câşlegile » sau « Roata în flăcări ». Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Braşov, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov împreună cu Primăria comunei Şinca Nouă.
“Câşlegile”
Strigarea peste sat este un obicei tradiţional ce se desfăşoară la cumpăna dintre iarnă şi primăvară, este cel cu care se încheie “Câşlegile" şi începe Postul Paştelui. Strigatul peste sat este considerat de către cercetători “o instanţă judecătorească". La lăsarea întunericului, tinerii se adună pe culmile dealurilor din apropierea satului, se împart în două grupuri care “strigă peste sat", aducând la cunoştinţa sătenilor numele fetelor care se ţin “încoronate" sau făcând haz pe seama fetelor rămase nemăritate şi pe seama feciorilor tomnatici. După scurtul dialog dintre cele două grupuri, tinerii aprind paiele cu care au fost învelite roţile şi le dau acestora drumul la vale. Acesta reprezintă elementul central al ceremonialului şi simbolizează reînnoiea şi purificarea timpului, dar şi curăţirea sufletului. Roata, simbol solar, semnifică evoluţia ciclică a timpului, iar focul este elementul purificator.
Alaiul tinerilor
Alaiul tinerilor, îmbrăcaţi în costume populare, este însoţiţi de muzică şi plecă din faţa Şcolii din Şinca Nouă spre gazda unde pregătesc roţile. De la gazdă alaiul se îndreaptă spre dealurile de la marginea satului, unde, după ce se întunecă, dau drumul roţilor aprinse. Ele o iau la vale, oferind un spectacol feeric de neiutat. Dealurile din împrejurimi îţi dau impresia că ard. De o parte şi de alta, se văd focurile aprinse. Tinerii fac gălăgie, pentru alungarea spiritelor rele. După spectacolul roţilor în flăcări, tinerii şi bătrânii se întorc în sat şi organizează o petrecere de neuitat. Seara se încheie cu un bal, care ţine până dimineaţa.
Costumul popular
Primarul comunei Şinca Nouă, Dumitru Flucuş, s-a prezentat la acest eveniment într-un frumos costum popular şi s-a integrat în ceata de feciori, împreună cu care a participat la întregul spectacol tradiţional. Despre costumul popular, primarul a declarat : “Aţi observat că de la cel mai mic şi până la cel mai mare, poartă portul popular. S-au investi foarte mulţi bani în costumele tradiţionale, specifice locului. Ne îmbrăcăm de fiecare dată când avem o sărbătoare religioasă sau un eveniment cultural. Costumele sunt foarte frumoase, specifice pentru bărbaţi şi femei. Anul acesta ne-am organizat în aşa fel încât fiecare participant să plece acasă cu o poză de grup, care să rămână o amintire pentru generaţiile viitoare. Au urcat pe scenă tinerele, apoi femeile, după care au urmat feciorii şi bărbaţii”.
Satul european
Comuna Şinca Nouă a primit titlul de „Sat european” şi a fost declarată zonă cu poluare zero. Pentru a-i convinge pe reprezentanţii Uniunii Europene, primarul Dumitru Flucuş, i-a invitat la Şinca Nouă, invitaţia fiind acceptată. Satul românesc Şinca Nouă a convins Uniunea Europeană prin argumente. Localitatea este atestată documentar din anul 1291 şi este considerată cea mai mare comunitate românească din Ţara Făgăraşului. Localitatea a avut statutul de comună până în 1968. Atunci, datorită refuzului localnicilor de a intra în colectiv, în regimul Ceauşescu, comuna a fost desfiinţată şi a devenit sat al comunei Poiana Mărului. Datorită marilor diferenţe dintre cele două localităţi, Şinca Nouă având mod de organizare specific, a devenit din nou comună, cu drept de administrare teritorială. Ea îmbină astăzi istoria cu prezentul, fiind un sat european ce îşi păstrează tradiţiile şi obiceiurile.
Invitaţie la Şinca Nouă
Şinca Nouă este un sat montan pitoresc, situat pe valea Şincii între munţii Perşani la est şi munţii Făgăraş la vest. Peisajele sunt superbe, cu păduri întinse, păşuni şi fâneţe cu o floră diversificată. Zona se caracterizează printr-un număr foarte mare de animale sălbatice: urşi, lupi, râşi, cerbi, căpriori, mistreţi, capre negre, vidre, iepuri, etc.
Localnicii sunt oameni primitori, harnici, care trăiesc în armonie cu natura.
Atracţii turistice: bisericuţa de lemn - monument istoric, peştera Gang, viaductele Podul Ilii şi Podul Negru, valea Strâmba şi observatorul de urşi.
