Cristian (în germană Neustadt-Burzenland, în dialectul săsesc Noscht, în maghiară Keresztényfalva) este o comună din judeţul Braşov, Transilvania, România, situată la 9 km de municipiul Braşov, în drum spre Bran (pe DN 73). Comuna este compusă de satul Cristian singur şi se învecinează cu oraşul Ghimbav la nord, cu municipiul Braşov la est şi cu oraşul Râşnov la sud şi vest.
Scurt istoric
Înfiinţat in prima jumătate a secolului al XIII-lea de coloniştii germani (ulterior deveniţi saşi), în 1362 Cristianul este pentru prima oară menţionat ca Krestyenfalu, într-o scrisoare a regelui Ludovic de Anjou, mai apoi în 1367 (Villa Cristiani), 1377 (Nova Civitas), şi mai târziu, sub diverse denumiri care nu îi vor aminti însă statutul de oraş, ci, descendent, va fi numit în documente ca târg sau sat.
În jurul anului 1270 este construită biserica Sf. Nicolae, mai târziu, biserica evanghelică. De-a lungul timpului, aceasta a suferit numeroase modificări.
Biserica Evanghelică
În centrul comunei Cristian se află biserica fortificată săsească. Fortificaţia ce imprejmuieşte biserica a fost construită in prima jumătate a secolului al XV-lea sub forma unei incinte ovale cu opt turnuri si un bastion pe poartă (transformat in secolul al XIX-lea in casa parohiala) dublată de un zid mai jos (zwinger)şi de un şanţ cu apă (astazi acoperit). Pe latura estică a fortificaţiei, in exterior, s-a constuit cimitirul evanghelic (datat 1826). În prezent tot amsamblul se află intr-o bună stare de conservare. Chiar la intrare în biserică a fost organizată un muzeu cu piese vestimentare vechi şi de mobilier.
Biserica Ortodoxă
Un alt monument însemnat al comunei este biserica ortodoxă, costruită în stil neogotic în 1795. Bolţile naosului şi altarul sunt acoperite cu picturi murale datând din 1821 (pictor: Stoica Popovici). De asemenea, în biserică se găsesc icoane ?împărăteşti? pictate în 1770, precup şi potirul executat de argintarul lui Constantin Brâncoveanu, anume Beckner (datat 1793).
Sărbătorirea Naşterii Domnului
Primarul comunei Cristian, Serafim Dragoş, face o invitaţie la Cristian cu prilejul sărbătorilor de Crăciun deoarece aici tradiţiile şi obiceiurile sunt în actualitate atât în ceea ce priveşte obiceiurile româneşti, cât şi cele săseşti: ?Românii au obiceiul să se constituie în ceata de feciori care umblă prin sat pe la colindat, fiecare membru din ceată primind carne şi băutură, produse cu care se organizează apoi un bal. Atât românii, cât şi saşii, de Naşterea Domnului, merg la biserică, după care fiecare pleacă în mijlocul familiei pentru a servi masa. Momentul este marcat cu mare bucurie, pentru că în fiecare casă există un brad de Crăciun, sub crengile căruia membrii familiei au aşezat cadouri atât pentru cei mici, cât şi pentru adulţi. Moş Crăciun este aşteptat cu emoţie, cu sacul cât mai plin şi toţi membrii familiei se strâng în jurul bradului?.
