Odată cu perioada solstiţiului de vară, în mai multe localităţi din judeţul Braşov au loc obiceiuri legate de începutul de vară şi belşug: Armindeniul, Festivalul Folcloric ?Flori de Mai?, ?Sânzienele?, ?Măsurişul laptelui?, Drăgaica, Cununa Florilor, Sântilia, Buzduganul, Festivalul Pâinii şi Înstruţatul boului sau împodobitul animalelor.
Împodobitul animalelor
Etnofolcloristul Ioan Pumnea susţine că aceste sărbători corespund cu apogeul verii şi apogeul ierburilor şi al florilor, motiv pentru care perioada solstiţiană surprinde sărbătorile care polarizează bogăţia verii. ?Înstruţatul boului sau împodobitul animalelor se ţine în general în Transilvania: Bistriţa, Cluj, Alba, Hunedoara, unde evenimentul este mai amplu. Un bou frumos este împodobit în câmp după care se pleacă cu alai în sat şi se intră în fiecare gospodărie, simbolizând astfel bogăţia şi starea de bine. În Colonia 1 Mai se organizează o paradă a portului popular, în faţă fiind fanfara?, a declarat Ioan Pumnea.
Evoluţia evenimentului
Acest obicei a fost transmis din tată-n fiu, perpetuându-se până în zilele noastre. Scopul era acela de a scoate în evidenţă creşterea şi dezvoltarea animalelor din gospodărie. Cu acest prilej, păstorul se întâlnea cu proprietarul animalelor şi se cinsteau reciproc. Animalele din cireadă sunt împodobite cu flori de câmp, marcând astfel apogeul ierburilor şi al florilor. Sunt împodobite coamele cailor, se confecţionează o cunună din flori de câmp care se pune la gâtul animalelor, la bovine se împodobesc coarnele, coada şi copitele. Aşa împodobite ajung în sat spre mândria crescătorilor de animale şi a păstorului. În unele localităţi din ţară, obiceiul constă şi în sacrificarea unui bou care ajunge la proţap.
Astăzi, în Colonia 1 Mai, constă în organizarea unui spectacol.
Zeul vegetaţiei
De Armindeni, feciorii împodobesc porţile fetelor de măritat cu crengi verzi aduse din pădure. Creanga verde simbolizează fertilitatea şi este păstrată la poartă până în momentul secerişului. Dimineaţa oamenii se spală cu rouă, fiind convinşi că aceasta aduce sănătate. Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi pentru noroc şi belşug, la casele cu fete de măritat se pun puieţi de mesteceni, legaţi de stâlpii porţii, armindeniul simbolizând vechiul zeu al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.
Creanga verde o aşează feciorii noaptea fără să fie văzuţi şi se pune la casele oamenilor harnici şi la le fetelor de măritat. Proprietarii caselor la care s-a pus mesteacănul trebuie să îi caute pe feciori şi să le dea de băut. Tinerii care au împodobit porţile fetelor organizează petreceri cu lăutari la pădure. Se spune că armindeniul are rolul de a apăra oamenii de duhurile rele.
