Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 40-41
Noiembrie-Decembrie 2007

"Deschide uşa creştine!"
Christian Customs
Coutumes de Noël
Costumi di Natale
Un an de activitate a Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov
The Lasting Development Agency
L'Agence de Développement Durable
L'Agenzia di Sviluppo Duraturo
Aro Palace - Revelion 2008
ARO PALACE - a Dream Choice
Junii Braşovului în imagini
The Juni' Flags
Les Bannières des Juni
Ofertă specială la Predeal
The Touring Informant
Informateur touristique
Informatore turistico
Delegaţia Provinciei Liaoning la Braşov
Chinese Delegation in Brasov
Delegation chinoise à Brasov
Delegazione cinese a Brasov
Conferinţa Internaţională "15 Noiembrie '87"
15th November 1987
Le 15 Novembre 1987
Il 15 Novembre 1987
Braşov - oraş din poveste
The Fairy-tales Town
La ville des contes de fées
La città delle favole
80 de ani de industrie de aviaţie la Braşov
IAR SA still flies after 80 years
IAR SA vole encore depuis 80 ans
IAR SA vola ancora a 80 anni
Bisericile săseşti, redate circuitului turistic
Zonal Planning Surveys
Plans Urbanistiques
Piani Urbanistici
Zilele Comunei Budila
Budila's Days
Les Jours de Budila
I Giorni di Budila
Obiceiuri de iarnă la Codlea
The Divinity's Mask
Le masque de la divinité
La maschera della divinità
Prejemer, pol al industriei braşovene
The Industrial Park Prejmer
Le Parc Industriel Prejmer
Il Parco Industriale Prejmer
Crăciun la Comăna de Jos
The Youths Host
La bande des jeunes
La comitiva dei giovani
Zoritorii din Cristian
Downers and Investments
Aubeurs et investisseurs
Becleanul magic
The magic Beclean
Le Beclean magique
Hălchiul de altădată
Past and Future at Halchiu
Passe et futur à Halchiu
Passato e futuro a Halchiu
Muzeul "Casa Mureşenilor"
"Casa Muresenilor" Museum

Despre Brașov Cultură și tradiții Arhiva Redacția Contact

Obiceiuri de iarnă la Codlea




     

Municipiul Codlea este situat în centrul ţării, zona de sud-est a Transilvaniei, în Depresiunea Braşovului, la 15 km de municipiul Braşov, pe DN 1 (Bucureşti-Braşov-Sibiu). Aici convieţiuiesc români, maghiari şi saşi, care îşi mai păstrează obiceiurile de odinioară. Dacă pe timpul verii, saşii sărbătoresc Kronenfest, cu ocazia sărbătorilor Crăciunului, a trecerii în noul an şi a Bobotezei, românii petrec cu ceata de flăcăi o gamă bogată de obiceiuri străvechi. Pentru marcarea Naşterii Domnului, au loc o serie de manifestări culturale, dintre care amintim Festivalul Obiceiurilor de Iarnă. Cu acest prilej, pe scena din localitate urcă mai multe ansambluri folclorice din judeţ, dar şi din întreaga ţară, care prezintă obiceiuri specifice zonei din care provin.

Tradiţii de Crăciun şi Anul Nou

Primarul municipiului Codlea, Alexandru Popa, unul dintre susţinătorii manifestărilor culturale, alocă fonduri importante pentru Ansamblul Folcloric "Măgura Codlei", care este format din trei generaţii (copii, adulţi şi bătrâni), tocmai pentru a revigora şi promova tradiţiile populare româneşti şi săseşti. "în folclorul nostru, ciclul zilelor ce formează sărbătoarea Anului Nou este cel mai important ciclu sărbătoresc traditional, cel mai bogat prilej de manifestari folclorice. Tradiţia obiceiurilor de Anul Nou cere ca flăcăii care colindă să fie organizati în cete, pentru a ura cu pluguşorul şi cu buhaiul şi a face jocurile cu măşti. în satul tradiţional, ceata se constituia după o orânduiala îndătinată bine stabilită, avea o ierarhie proprie, un conducător şi un loc de întâlnire, uneori la o casa unde se făcea şi şezătoare. Aceasta era organizatia care stapânea în timpul Anului Nou întreaga viaţă a satului. Ceata se constituia cu mult înainte de Anul Nou. Pregătirea începea prin alcătuirea unui repertoriu, însuşirea acestuia facându-se prin repetiţii colective", a menţionat primarul.

Turca la români

în sud-estul Transilvaniei, în zonele etno-folclorice ale judetului Brasov, ceata de flacai este însotita de o masca zoomorfa. în zona de la poalele muntilor Fagaras- Sâmbata, Parau, Râusor, Venetia- aceasta se numeste "Turca", iar în satul Rucar, dincolo de Olt, poarta denumirea de "Berbece". Berbecele este un substitut al divinitatii reprezentata de o masca cu acelasi nume, care moare si renaste în ceremonialul colindatului de Craciun. La Festivalul Obiceiurilor de Iarnă susţinut pe scena Casei de Cultură a Municipiului Codlea, dintre obiceiurile prezentate de ansamblurile folclorice s-a remarcat "Turca".

Simbolul zeului care moare şi renaşte

Turca este confectionata dintr-o fata de masa cusuta ca un sac, pe care sunt prinse numeroase panglici şi basmale colorate, smocuri din blana de iepure. Masca este îmbracata de catre un fecior, turcaşul, care nu avea voie sa vorbeasca si nici sa însoteasca ceata la colindat la biserica si la preot în satele în care religia nu accepta prezenţa elementelor precrestine. Indiferent de reprezentare, Turca este simbolul zeului care moare si renaste anual. Ceata ca entitate reprezinta, la rândul ei, întreaga colectivitate. Flacaii urau în numele tuturor, dorindu-le sanatate si un an îmbelsugat.






PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov