Obiceiuri de iarnă la Codlea
|
|
Municipiul Codlea este situat în centrul ţării, zona de sud-est a Transilvaniei, în Depresiunea Braşovului, la 15 km de municipiul Braşov, pe DN 1 (Bucureşti-Braşov-Sibiu). Aici convieţiuiesc români, maghiari şi saşi, care îşi mai păstrează obiceiurile de odinioară. Dacă pe timpul verii, saşii sărbătoresc Kronenfest, cu ocazia sărbătorilor Crăciunului, a trecerii în noul an şi a Bobotezei, românii petrec cu ceata de flăcăi o gamă bogată de obiceiuri străvechi. Pentru marcarea Naşterii Domnului, au loc o serie de manifestări culturale, dintre care amintim Festivalul Obiceiurilor de Iarnă. Cu acest prilej, pe scena din localitate urcă mai multe ansambluri folclorice din judeţ, dar şi din întreaga ţară, care prezintă obiceiuri specifice zonei din care provin.
Tradiţii de Crăciun şi Anul Nou
Primarul municipiului Codlea, Alexandru Popa, unul dintre susţinătorii manifestărilor culturale, alocă fonduri importante pentru Ansamblul Folcloric "Măgura Codlei", care este format din trei generaţii (copii, adulţi şi bătrâni), tocmai pentru a revigora şi promova tradiţiile populare româneşti şi săseşti. "în folclorul nostru, ciclul zilelor ce formează sărbătoarea Anului Nou este cel mai important ciclu sărbătoresc traditional, cel mai bogat prilej de manifestari folclorice. Tradiţia obiceiurilor de Anul Nou cere ca flăcăii care colindă să fie organizati în cete, pentru a ura cu pluguşorul şi cu buhaiul şi a face jocurile cu măşti. în satul tradiţional, ceata se constituia după o orânduiala îndătinată bine stabilită, avea o ierarhie proprie, un conducător şi un loc de întâlnire, uneori la o casa unde se făcea şi şezătoare. Aceasta era organizatia care stapânea în timpul Anului Nou întreaga viaţă a satului. Ceata se constituia cu mult înainte de Anul Nou. Pregătirea începea prin alcătuirea unui repertoriu, însuşirea acestuia facându-se prin repetiţii colective", a menţionat primarul.
Turca la români
în sud-estul Transilvaniei, în zonele etno-folclorice ale judetului Brasov, ceata de flacai este însotita de o masca zoomorfa. în zona de la poalele muntilor Fagaras- Sâmbata, Parau, Râusor, Venetia- aceasta se numeste "Turca", iar în satul Rucar, dincolo de Olt, poarta denumirea de "Berbece". Berbecele este un substitut al divinitatii reprezentata de o masca cu acelasi nume, care moare si renaste în ceremonialul colindatului de Craciun. La Festivalul Obiceiurilor de Iarnă susţinut pe scena Casei de Cultură a Municipiului Codlea, dintre obiceiurile prezentate de ansamblurile folclorice s-a remarcat "Turca".
Simbolul zeului care moare şi renaşte
Turca este confectionata dintr-o fata de masa cusuta ca un sac, pe care sunt prinse numeroase panglici şi basmale colorate, smocuri din blana de iepure. Masca este îmbracata de catre un fecior, turcaşul, care nu avea voie sa vorbeasca si nici sa însoteasca ceata la colindat la biserica si la preot în satele în care religia nu accepta prezenţa elementelor precrestine. Indiferent de reprezentare, Turca este simbolul zeului care moare si renaste anual. Ceata ca entitate reprezinta, la rândul ei, întreaga colectivitate. Flacaii urau în numele tuturor, dorindu-le sanatate si un an îmbelsugat.