Ridicatul bradului Dumbrăviţa
|
|
Comuna Dumbrăviţa este o aşezare străveche în care trăiesc peste 5.000 de locuitori şi care îşi păstrează tradiţiile neîntrerupte de mii de ani. Dintre acestea amintim ?Ridicatul bradului de Crăciun?, despre care localnicii spun că este veche de când lumea şi este organizată de cetele de feciori din sat.
Ritualul bradului
Primarul comunei Dumbrăviţa, Zachiu Popa, este fiu al satului şi în fiecare an participă, împreună cu membrii familiei, îmbrăcaţi în port popular, la această sărbătoare care începe de la Sfântul Nicolae. Despre alegerea bradului, primarul comunei ne-a declarat: ?Pentru că localitatea este mare, băieţii se constituie în două cete de feciori: de pe deal şi de pe vale. Fiecare ceată îşi alege conducătorul şi pleacă în pădure după brad, cu cel puţin o săptămână înainte de Crăciun. Alegerea bradului se face cu mare grijă: să fie drept, să fie înalt şi să fie cu crengile uniforme. Trebuie să fie cel mai frumos brad din pădure. Transportarea lui în localitate nu este o treabă uşoară şi îl cară cu sănii şi cu mare grijă să nu se strice. Bradul este dus la vătaf şi de aici începe pregătirea lui?.
Împodobirea şi iluminatul
Ion Pumnea, etnofolclorist, susţine că un rol important la această sărbătoare îl au fetele, care pregătesc ?vârstele? (podoabele) pentru brad. Pentru că bradul este mare, împodobirea se face cu el culcat. Mai întâi se pregătesc podoabele lucitoare, ornamentele şi becurile, care se aşează cu mare grijă în aşa fel încât bradul să arate bogat. Pe la prânz, cetele se adună la vătaf şi pleacă cu alaiul în centrul satului, cu fetele după ei, şi ajung în mijlocul satului. ?Anul trecut s-a făcut un singur brad, deşi erau două cete, în semn de unitate. Bradul se ridică pe un loc special, în faţa întregii comunităţi?, a precizat Ion Pumnea.
Ceremonia ridicării
Cei care participă la această sărbătoare de Crăciun au parte de un spectacol unic: bradul este ridicat cu mâinile, este tras de sfori, de către feciorii cetelor, fără să folosească un utilaj, cum ar fi macaraua sau troliul. În ajutorul feciorilor sar bărbaţii din sat, cei mai tineri. Ceremonialul se petrece cu muzică şi cetaşii se aşează sub brad şi cheamă întreaga suflare a satului să se prindă în hora ce se organizează în jurul bradului.
După această ceremonie, cetele se despart în voie bună şi pleacă fiecare la colindat în zona din care fac parte, iar bradul rămâne împodobit şi iluminat, cu becuri puternice, în mijlocul satului, până la lăsatul postului de Paşti, ca semn al perioadei dintre Crăciun şi postul Paştelui, când feciorii se însoară şi fetele se mărită. Semnul când se intră în post şi începe interzicerea nunţilor este lăsatul bradului.
