În comuna Apaţa, judeţul Braşov, unde majoritatea locuitorilor sunt de etnie maghiară, sărbătoarea Naşterii Domnului ? Crăciunul are o conotaţie aparte şi se implică toată suflarea satului. Nu este casă în care gospodinele să nu se pregătească de Crăciun, să facă amenajări interioare, să pregătească locul în care să fie amplasat bradul şi să pregătească mâncăruri alese, special preparate pentru această sărbătoare creştinească.
Tăiatul porcului
Primarul comunei Apaţa, Iuliu Boloni, şi viceprimarul comunei, Laszlo Boloni, sunt fii ai satului care de mici copii au participat la sărbătorile comunităţii, cum ar fi ?Împuşcatul cocoşului?, ?Farsangul? şi, nu în ultimul rând, ritualul tăierii porcului şi pregătirea preparatelor din carne de porc. ?Ritualul tăierii porcului este o tradiţie la noi în comunitate. După ce se sacrifică animalul, se pârleşte cu paie, pentru ca să dea un gust mai bun slăninii. Apoi se tranşează şi din măruntaie se face o tocăniţă cu piper, care se mai numeşte şi ?pomana porcului?. Pe tot parcursul ritualului se bea câte un păhărel de palincă, pentru că altfel nu merge treaba. Dacă este ger, se fierbe ţuica cu miere de albine sau cu chimion?, spune Boloni.
Cârnaţi ?hajharka?
Gastronomia ungurească este extrem de apreciată de turiştii autohtoni şi străini. Unii vin special în această zonă pentru a mânca tobă, cârnaţi şi caltaboşi, preparaţi din carnea de porc. După tăiatul porcului, localnicii obişnuiesc să pregătească şi să păstreze carnea după obiceiul străvechi. Dintre cârnaţii ungureşti amintim ?hajharka?, care se prepară la dimensiuni mai mari decât cârnăciorii obişnuiţi, se pun la afumat şi se scot doar primăvara târziu, când s-a făcut fasolea verde, din care se face ciorbă în care se bagă hajharka în loc de carne.
Din gastronomia maghiară mai amintim slănina care se ţine în sare câteva zile, se scoate şi se dă cu ?paprika? şi se pune la afumat. Începe să fie mâncată doar când cântă cucul şi, în general, se mănâncă de ţărani când lucrează la muncile câmpului.
Poezii închinate Domnului
În comuna Apaţa, din Ajunul Crăciunului şi până în a doua zi de Crăciun, copiii merg la biserică şi spun poezii: în Ajunul Crăciunului, copiii de grădiniţă şi cei care sunt până în clasa a IV; în prima zi de Crăciun, copiii din clasele a V-a şi a VI-a, iar în a doua zi de Crăciun, copiii din clasele a VII-a şi a VIII-a. La biserică, participă la slujba religioasă întreaga suflare a satului. La ieşirea din biserică, îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale maghiare, tinerii dansează.
Cadouri de Crăciun
Iuliu Boloni susţine că Executivul Primăriei şi Consiliul Local au hotărât ca în fiecare an localnicii care au vârste peste 70 de ani, să primească cadouri. Anul trecut, au fost oferite peste 200 de pachete persoanelor aflate în dificultate. Menţionăm că sărbătorile de iarnă se încheie cu Farsangul, care se ţine înainte de lăsatul postului de Paşte.
