Tururi virtuale

Ariadna
   Caută:
   

Nr: 166-170
Mai-Septembrie 2018

Braşov Tourism App
Braşov Tourism App
Braşov Tourism App
Braşov Tourism App
Cerbul de Aur 2018
"Golden Stag" Festival 2018
„Der Goldene Hirsch“ 2018
Aranyszarvas 2018
„Jocul Braşoveanca”
“Braşoveanca” Folk Dance
„Der Brasoveanca-Tanz“
A Braşoveanca tánc
Piața Artei
“Piața Artei”
Der Platz der Kunst
Művészetek Tere
Transilvania Train
Transilvania Train
Transilvania Train
Transilvania Train
„Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”
„Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”
„Die Rückkehr der Kreuzritter in die Marienburg“
A teuton lovagok visszatérnek Földvárra
Invitație la Hălchiu
Invitation to visit Hălchiu
Einladung nach Heldsdorf
Meghívó Höltövénybe
Vama Buzăului, stațiune turistică
Vama Buzăului Tourist Resort
Vama Buzăului als Reisedestination
Bodzavám turisztikai település
Interes turistic, la Prejmer
Tourist Perspective
Touristen sind an Tartlau interessiert
Turisztikai érdeklődés Prázsmáron
Hărman - Muntele Mierii
Hărman - The Mount of Honey
Honigberg – der Berg des Honigs
Szászhermány – Mézhegy
Sânpetru, filă de istorie
Sânpetru, a piece of history
Aus der Geschichte von Petersberg
Szentpéter, a történelem lapjai
420.000 de turiști, in Cetatea Râșnov
420,000 tourists at Cetatea Râșnov
420.000 Touristen in der Rosenauer Bauernburg
420 000 turista Barcarozsnyó várában


„Jocul Braşoveanca”





     



Braşovenii şi turiştii, prezenţi în Piaţa Sfatului, au fost martorii unui eveniment cultural de excepţie: ,,Ziua Jocului Braşoveanca”, dedicată recuperării şi recunoaşterii acestui dans, născut în Schei, ca simbol al Braşovului. Se ştie că acest dans a fost păstrat în cadrul jocurilor strămoşeşti, fiind unul dintre cele şase jocuri pe care junii şi tinerii le dansau în public pentru a demonstra că se pot integra în comunitatea adulţilor. Jocul a fost răspândit în Braşov, Transilvania şi în Țările Române de către elevii care au venit să înveţe la Gimnaziul Românesc şi de studenţii care l-au dus în marile centre universitare din România, Budapesta, Viena, Leipzig, Berlin.

Dansat, pe patru continente

În ultima sută de ani, Braşoveanca a devenit un simbol al apartenenţei la identitatea culturală naţională, fiind dansat astăzi de către românii de pe patru continente. Istoricul Alexandru Stănescu ne-a spus cât de uşor a prins acest joc, în cultura tradiţională a acestor meleaguri: ,,Acest dans s-a născut în Scheii Braşovului şi a fost perpetuat, în ultimii 200 de ani, în cadrul jocului strămoşesc. Junii şi tinerii din Scheii trebuiau să facă dovada că se pot integra în societatea adulţilor şi că pot arăta lumii cele şase jocuri de bază, pentru a putea intra în societate: Hora Junilor, Ardeleana, Breaza, Brâul, Sârba şi Braşoveanca. Ultimul, inspirat dintr-o melodie tip polcă, din Europa Centrală, a devenit un joc naţional, un simbol al apartenenţei la identitatea culturală românească, un joc nelipsit de la petrecerile românilor de pretutindeni. Este un joc uşor de învăţat, admirat şi practicat de la cele mai fragede vârste”.

Turiștii, prinși în joc

După interpretarea unor cântece şi dansuri populare din diferite zone ale ţării, în Piaţa Sfatului a început recitalul dansului Braşoveanca, cei prezenţi fiind invitaţi să se prindă în alaiul acestui dans tradiţional. Impresia a fost una deosebită, iar oamenii au cântat şi dansat cu foc.
Pe scena din Piața Sfatului din Brașov au mai participat: Formația Atomic, Ansamblul Folcloric „Piatra Craiului”, Ansamblul Folcloric din Vulcan și Ansamblul Măgura Codlei.

Sm@rtCult Braşov
Evenimentul organizat în centrul istoric al Braşovului, face parte din proiectul cultural Sm@rtCult Braşov şi este finanţat din bugetul Primăriei Braşov. Obiectivul proiectului cultural, implementat de Asociaţia Mă implic (cofinanţator) în perioada 2 august - 11 octombrie 2018 şi finanţat din Bugetul Primăriei Braşov, este promovarea unor valori şi simboluri locale, de importanţă la nivel naţional.

Dorin DUȘA






PROMO




Copyright © Fundatia Umana
Created by S.C. Twin SoftWare S.R.L. Braşov