Jocul strămoşesc de la Crucea Dreptăţii
|
|
Societatea Junilor Dorobanţi a organizat un obicei străvechi "Jocul de la Crucea Dreptății", joc păstrat cu sfinţenie de junii din Şcheii Braşovului.
În săptămânile dinaintea jocului, fetele şi tinerii fac repetiţii la casa vătafului şi stabilesc ordinea perechilor. Înainte, la acest joc, participau tinerii şi fetele din zona Pajiştei, Valea Tei, Prund sau zona Junilor Dorobanţi. Decorarea platoului de la Crucea Dreptăţii unde are loc jocul este sarcina junilor. Aceştia aduc din pădure un brad înalt, pe care-l înfig într-o groapă săpată în pământ în ziua dinaintea jocului.
Bradul împodobit
Bradul este decorat cu ghirlande de hârtie colorată confecţionate de către fetele care participă la joc, iar în vârful bradului se prinde un steag tricolor şi un buchet de flori. Tradiţia spune că, duminica dimineaţa, pe la orele nouă, toate perechile se adună la casa vătafului unde sosesc şi lăutarii. Tineri şi fetele sunt înveşmântaţi în haine de duminică adică pantaloni negri şi cămăşi albe, respectiv fuste negre şi cămăşi albe. La vătaf se organizează o coloană din feciori şi fete care, ţinându-se de braţ, pornesc spre piaţa Prundului. În frunte sunt muzicanţii şi perechile formate din vătaf, armaşi şi stegar.
Alaiul junilor
Tinerii, înainte de a pleca din Piața Unirii acompaniaţi de lăutari, se prind în horă şi se aruncă buzduganul. Fetele prind cocarde la reverul trecătorilor, invitându-i astfel să participe la serbare. Feciorii mai joacă brâul sau sârba și apoi pleacă spre Crucea Dreptăţii. După ce ajung în platou, fiecare pereche înconjoară bradul de trei ori, apoi se prind în hora junilor. Ei creează un adevărat spectacol și impresionează prin parada portului popular. După încheierea acestui "ritual", ies din platou, în ordinea venirii, în sunetele marşului. Perechile merg la casele lor unde tinerele şi junii se schimbă în "hainele româneşti".
Petrecerea
Jocul continuă cu alte dansuri ca breaza, ardeleana, braşoveanca, sârba şi brâul. Fiecare pereche părăseşte platoul în care are loc jocul, în acelaşi mod în care a venit, încercuind bradul de trei ori, în aplauzele mulţimii. Perechile își schimbă hainele de ceremonie cu haine elegante de banchet sau de bal: băieţii cu pantaloni de stofă negri şi cămăşi albe, iar fetele cu rochii de bal moderne, pe care au prinsă în spate funda de mătase, purtată şi la hainele româneşti. Adesea se încinge o petrecere care continuă până seara târziu când se lasă întunericul.
