Ghidul turistic al Brașovului din 1891
|
|
"Călăuz al streinului" este o reeditare a primului ghid turistic despre Brașov apărut vreodată în limba română. Dacă în 1891 era tipărită la comanda "Comitetului Oficial de Informațiune pentru Streini", reapariția cărții în condițiile tipografice din ziua de azi se datorează revistei "Astra" coordonată de istoricii Daniel Nazare și Nicolae Pepene și lui Bogdan-Florin Popovici, directorul Arhivelor Naționale Brașov.
Nu s-au schimbat prea multe
"Dacă suprapunem un ghid turistic din zilele noastre peste cel din 1891 vom vedea că nu s-au schimbat prea multe. În special obiectivele turistice sunt aceleași, dar și unele instituții seamănă unele cu altele", declară istoricul Nicolae Pepene. Chiar de la pagina 3 acest lucru e vizibil: "Comitetul de informație pentru străini dă gratuit în scris și verbale [informații] despre referințele industriale și profesionale, institutele de învățământ, locuințele de vară, lucrurile vrednice de văzut în oraș și regiunea dimprejur". Adică exact ceea ce face în zilele noastre un centru de informare turistică.
Transport, cazare, restaurante
Ghidul este împărțit pe capitole, iar primul este dedicat transportului. Aici este publicat un fel de mers la trenurilor cu direcția din care sosesc și pleacă. Este pomenită și "calea ferată vicinală" care leagă și azi Brașovul de Zărnești, "loc de fabrici situat foarte romantic la poalele Pietrii Craiului, care este de 2241 de metri de înaltă", dar și de Sfântu-Gheorghe și Târgu-Secuiesc. Pe atunci orașul avea și tramvai, dar "ordinea de circulație" nu era "fixată". Cu trăsurile era mai scump să călătorești după ora 9 seara. Brașovul, avea pe atunci "șase hoteluri mai mari": București, Central nr.1, Europa, Corona, Union și Pomul Verde , iar tarifele erau asemănătoare. "Călăuz al streinului" enumeră și cafenelele, restaurantele, localurile de vin și cele de bere.
Informații și pentru oamenii de afaceri
Cei care veneau în Brașov aveau nevoie și de informații în privința medicilor, a stomatologilor, veterinarilor, moașelor și farmaciștilor, a spitalelor și băilor publice, dar și a bisericilor. Schimbul valutar era practicat de trei filiale ale unor bănci și de trei case de schimb. Ghidul mai cuprinde informații despre învățământ, asociații de tot felul, dar și despre fabricile și magazinele deschise în Brașov. Partea culturală era acoperită cu succes de concerte, piese de teatru și muzee. Oamenii vremii aflau că dl Fridric Deubel avea pe strada Castelului nr.59 o "foarte bogată și tare bine întreținută colecție de gândaci care poate fi cercetată de oricine are interes"
Descriere la pas
Brașovul este descris cu clima și poziția sa geografică. Urmează "o preumblare prin oraș", cu punctul de plecare actualul Rectorat, pe atunci Institutul de pensiuni. Clădirile cele mai importante sunt însoțite de "fotografii", de fapt niște litografii. În ediția 2014, stampele au fost înlocuite de fotografii realizate de doi fotografi celebri ai vremii, Leopold Adler și Carl Muschalek (sec.XIX). Un capitol este dedicat excursiilor care pot fi făcute în jurul orașului, în târgurile și satele din Țara Bârsei, pe munți, în stațiunile balneare, numite băi, dar și în localitățile românești de pe graniță: Predeal, Azuga, Bușteni, Sinaia, care aparțineau de România, iar Brașovul de Imperiul Austro-Ungar.
Daniel Giurma
www.coronapress.ro
