La Muzeul de Etnografie Braşov, a avut loc vernisajul expoziției "Dârstele Brașovului.Tradiții evocate de Dumitru Voina". Expoziția şi-a propus să reconstituie specificul cartierului Dârste, având ca referință principală memoria inginerului Dumitru Voina care s-a preocupat să construiască în miniatură o instalație tradițională numită "dârstă", folosită la finisarea țesăturilor groase. Autorul provine dintro familie veche de dârstari şi a dorit să aducă în prim-plan un obicei străvechi dintrun cartier al Braşovului.
Fascinat de mecanismul dârstei
În copilărie, Dumitru Voina a fost fascinat de mecanismul dârstei şi de modul de funcționare al acestei instalații străvechi. În apropierea casei, avea un vecin care deţinea o dârstă şi la care tatăl său aducea lemne şi pietriş. Fascinat de instalaţie, îi dădea târcoale şi memora mecanismul de funcţionare. Ajuns inginer, a reconstotuit instalaţia, în miniatură, sub forma unei machete cu o dârstă, aşa cum a văzut el că funcţiona la începutul secolului XX, pe Valea Timişului.
Autorul a scris şi o monografie din care nu lipsesc date istorice despre casa dr. Ioan Meşotă, Monumentul Eroilor şi biserica din Dârste.
"Dârstăritul"
La începutul secolului al XVI-lea, s-a construit un canal pe râul Timiş, numit "Valea Dârstei" cu scopul de a alimenta cu apă Braşovul. În jurul său s-au aşezat dârstarii, având preocuparea de bază "dârstăritul straielor", ce a generat toponimul localităţii.
Bătrânii îşi amintesc de începuturile Dârstelor din perioada în care a fost adus piuarul Bârsan- Brânzaru, din Ţara Făgăraşului (Vad), pentru a lucra la dârsta deţinută de sasul Schobel. În monografie, Dumitru Voinea menţionează existenţa unui număr de 13 instalaţii tehnice, acţionate de forţa apei: pive, dârste şi vâltori, cu ajutorul cărora se finisau o parte din ţesăturile din lână. Munca dârstarilor făcea legătura între lâna mocanilor săceleni şi târgurile din Braşov, unde valorificau ţesăturile groase.
Obiceiurile tradiţionale din Dârste
Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie Braşov, a declarat: "Cu ajutorul d-lui Voina, am aflat că, acum 100 de ani, portul oamenilor din Dârste se înscria în specificul zonei Săcele cu influenţe din Şcheii Braşovului. Cunoaştem doar puţine informaţii despre obiceiurile tradiţionale din Dârste datorită influenţei urbane care a modificat viaţa comunitară. Ce ştim este că a doua zi de Paşti exista "Maialul", de Ispas (Înălţarea Domnului), când se puneau la porţi crengi de mărăcini şi se mai sărbătorea Ziua Eroilor.
