Hărman: 1.500 de ouă încondeiate
|
|
În comuna Hărman, judeţul Braşov, primăria a pus la dispoziţie un spaţiu în care funcţionează un muzeu etnografic, ce deţine o colecţie impresionantă de piese de gospodărie dintro casă ţărănească, o colecţie de costume populare şi icoane pe sticlă, o bucată de biserică şi o colecţie de ouă încondeiate. Aici poate fi văzut Templul Mic ? casa ţărăneasc şi Templul Mare, cosmic ? biserica lui Dumnezeu, împreună reprezentând microcosmosul şi macrocosmosul, masa de pomenire cu colaci, adică ieşirea şi intrarea omului în lume, coloana cerului, cu stâlp cu talpă sau troiţa cu cruce de mormânt.
Viaţa spirituală
Primarul comunei Hărman, Mihai Dişor, a declarat: "Am sprijinit activitatea acestui muzeu, prin Asociaţia Culturală "Vatra Hărmanului" deoarece promovează tradiţiile populare şi popularizează meşteşugurile tradiţionale, alături de portul popular românesc. Viaţa spirituală de pe aceste meleaguri poate fi văzută în acest muzeu. Elevii asociaţiei au obţinut premiul I la Festivalul de Încondeiat Ouă, organizat în Bucovina. În acest an, ne propunem să organizăm şezători culturale la care să invităm oameni din lumea satului românesc. De Zilele Hărmanului, cântecele şi jocurile populare româneşti pot fi văzute pe scena din localitate iar un colţ din satul românesc poate fi văzut în muzeu."
100 de modele, pe ouă
Preşedintele fondator al Asociaţiei "Vatra Hărmanului", Adrian Micu, a declarat: "Am realizat peste 1.500 de ouă în atelierul muzeului pe care au fost pictate peste 100 de modele de ouă din Ţara Bârsei. Meritul aparţine prof. Sorin Apan, care a plecat dintre noi, dar ne-a lăsat o moştenire grăitoare, fascinantă. Bucata de biserică a fost pictată de Toma Condrea, pictor de biserici. Poate fi văzut Adam lucrând pământul sau Sf. Prooroc Ilie. Pe ouă sunt prezentate simboluri, dintre care amintim "Hora" sau "Hristos ieşind din mormânt". Toate ouăle au ghinar ? o simetrie care desparte o faţă de alta, dar cu acelaşi model precum în cer şi pe pământ. Un ghinar, dacă îl desfaci devine coloana cerului."
Oul, o comoară
Pentru "bădia" Adrian Micu oul este o comoară, este fabulos şi în atelierul său nu schimbă nimic din simbolistica veche de 3.500 de ani î.Ch., modelele fiind vechi de peste 5.500 de ani, ele rezistând în timp ca o comoară. Ciocnitul ouălor de Paşti are scopul de a sparge oul şi de a ieşi viaţa la lumină. Pe vremuri, femeile ieşeau cu coşuri cu ouă încondeiate la poartă, oferind un spectacol magic.
În muzeu, mai amintesc de ce se întâmpla în lumea satului de demult elemente ce reprezintă naşterea, nunta cu straie de sărbătoare, şezătoarea, războiul de ţesut şi un tulnic, adus de la Muntele Găina.
